Plantele medicinale şi sănătatea

[mariana scarlat]

TALPA GÂSTEI, UN REMEDIU EFICIENT IMPOTRIVA DEPRESIEI
Datorita substantelor active din compozitia sa (vitaminele A,C si E, taninuri, flavonoizi, glicozide amare, acizi fenolici si leonurina, un compus specific), planta actioneaza ca antidepresiv, calmant cardiac si gastric.

Indicata hipertensivilor

Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competente în fitoterapie si nutritie, recomanda preparatele din talpa gâstei bolnavilor cu aritmii de origine nervoasa (deoarece combat senzatia de sufocare), hipertensivilor (pentru ca regleaza presiunea sângelui), bolnavilor cu ischemie cardiaca si celor anxiosi.

Infuziile amelioreaza si alte afectiuni: bronsite, colite de fermentatie pe fond de stres, reumatism si digestie dificila.

[Monika]

TALPA GÂŞTEI



DESCRIERE

Planta are diferite denumiri, în funcţie de regiune. Astfel i se spune laba gâştei, iarba gâştelor, iarba inimii, cione, somnişor, creasta cocoşului. Planta creşte până la înălţimea de 100-150 cm, are o tulpină de formă pătrată, în secţiune. Frunzele au formă asemănătoare cu laba gâştelor. Preferă zonele de lângă garduri, ziduri şi nu creşte la altitudini mai mari de 600 m deasupra nivelului mării. Înfloreşte din iunie până în septembrie, având flori mici, de culoare roz. Astăzi, planta se găseşte din ce în ce mai rar în natură, însă se găseşte în cantităţi suficiente în grădini.

BOLI CARE SE TRATEAZĂ FOLOSIND ACEASTĂ PLANTĂ
AFECŢIUNI CARDIACE
SPASM CEREBRAL ÎNSOŢIT DE PAREZĂ PARŢIALĂ

MOD DE FOLOSIRE

Ceai: se prepară dintr-o linguriţă vârfuită de plantă la o cană(250 ml) de apă clocotită, se lasă un minut, apoi se strecoară şi se beau 1-2 căni pe zi.

Tinctură: se pun vârfurile plantei într-o sticlă, se acoperă cu alcool rafinat de concentraţie 30-40%. Se lasă să stea 2 săptămâni la loc luminos, apoi se strecoară şi se păstreză în sticluţe mici, de culoare închisă. Persoanele cu afecţiuni cardiace este bine să folosească de 3 ori pe zi câte 5-10 picături pe o bucăţică de zahăr.

[Monika]

Plante cu adevarat miraculoase ~~~



AFINUL -Creste pe dealuri paduroase si la marginea padurilor. Are o larga intrebuintare
in tratamentul pentru boli ca : diaree , diabet ,enterocolite ,guta ,infectii urinare ,reumatism
oxiuraza . Este un bun astringent , bacteriostatic , scade zaharul din sange . Se folosesc si fuctele si frunzele . Infuzie - astfel : 2 lingurite de frunze maruntite la 500ml apa clocotita. Se bea de 3 ori pe zi inaite de masa.
Macerat - astflel : 2 lingurite de fructe zdrobitela 400 ml de apa rece , si se lasa la
macerat timp de 8 - 10 ore . Se foloseste de 3 ori pe zi dupa ce se strecoara si se incalzeste.
Albastrelele -Planta foarte cautata deoarece este eficienta in boli ca : dispepsie ,
afectiuni renale si ale vezici urinare . pentru uzul extern un bun calmant .
Uz intern : 2 linguri de flori la 300 ml apa clocotita. se lasa vasul acoperit 10 - 15 min .
se bea de 3 ori pe zi inainte de masa
Uz extern : Sub forma de cataplasme si comprese pentru ochi .
Anasonul -Creste pe pajistile umede dar si in gradinile de la tara . Folosita la
tratarea unor boli ca : bronsite , anorexie , insuficienta pancreatica si intestinala , balonari
abdominale . Intern folosit ca ceai , stimuleaza secretiile . Se recomanda sa se bea pe
perioade scurte dat fiind continutul de anetol (4 -5 zile \pauza minim 10 zile).
Infuzie : 1 lingurita de planta la 300 ml apa clocotita , se infuzeaza 20 min dupa care se strecoara , se bea de 3 pe zi inainte de masa .
Anghinarea -Este una din cele mai cautate plante pentru efectele ei terapeutice pentru boli ca : nefrite cronice , enterite , hemoroizi , angine pectorale , arteroscleroza ,
hepatite cronice , ciroze , constipatii , hipertensiune arteriela , hipercolesterolemie .
Continut bogat de cinarina, oxidaz, polifenoli, flavone, insulina, magneziu, acizi aminati
Se foloseste doar ca infuzie astfel : 2 lingurite de planta la 300ml apa clocotita , se bea
inainte de masa . Dupa 10 zile se mareste la 5 lingurite la 300ml apa .
Arnica -Folosita la boli ca : raguseala, laringita acuta, plagi si rani. Se foloseste astfel
Uz intern : se utilizeaza ca gargara fara a se inghiti astfel - 2 lingurite de flori la 200ml apa
clocotita se lasa 8-10 min la rece pt a putea fi folosita ca gargara. Asta de 5-6 ori pe zi .
Tinctura astfel: 2 pumni de planta uscata se pun intr-o oala cu 200 gr de untura de porc
si se inmoaie la foc mic aproximativ 10 min dupa care se strecoara intr-un borcan inchis la
culoare . Se foloseste pentru vindecarea si cicatrizarea ranilor.
Brusturul -Foarte eficacein tratarea bolilor ca: diabet, calculoza biliara, gripa,
raceala, acnee, furunculoza, eczeme uscate. radacina este bogata in:insulina, saruri de potasiu, ulei volatil. Radacina se foloseste ca decot astfel: 2 linguri radacina tocata pentru
500ml apa clocotita ,se fierbe 3-5 min. la foc scazut. Se bea caldut de 3-4 ori pe zi.
Comprese: 4 linguri de radacina maruntita la 500ml apa clocotita, se fierbe 3-5 min. Se
foloseste calduta la aplicare.
Busuiocul -Excelent calmant in cazul colicilor intestinali, un bun antiseptic intestinal
carminativ, diuretetic, cit si antiinflamator. Se foloseste ca infuzie: 1 lingurita de planta la
200ml de apa clocotita fiarta 1 min. Se consuma caldut dupa principalele mese. Indicat 1 cana la culcare. Data fiind aroma sa placuta poate fii amestecat in toate ceaiurile care se consuma iarna. Recoltarea trebuie facuta in orele matinale ale diminetii evitand caldura.
Asadar busuiocul nu poate lipsi din nici o casa .
Catina alba -O polivitamina naturala folosita la boli ca: avitaminoza, diaree, reumatism. Se utilizeaza in tratamentul intern. Ca infuzie: 2 linguri de fructe zdrobite la 500ml apa clocotita se fierb 3 min dua care se lasa acoperit 30 min. Se consuma incet pe cuprinsul zilei timp de 12 zile iar dupa o pauza de 2 saptamani se poate relua in functie de
rezultate. Poate fi folosita si ca comprese pentru dureri sacaitoare si permanente de
reumatism.
Cernetelul -Eficienta pentru coagularea sangelui, un bun dezinfectant si calmant
intestinal, astringent, hemostatic. In tratamentul intern pentru: enterite infectioase,
diaree, afectiuni gastrice, vome rebele, menstre cu dureri. In tratamentul extern pentru:
plagi, gingivite sangerande, abcese dentare,amigdalite. Intern: 2 lingurite de radacina
tocata marunt la 300ml apa, se fierbe 30 min, se consuma 3 cesti pe zi inainte de masa.
Extern: 3 lingurite de planta tocata marunt la 300ml apa, se fierbe 30min, Se foloseste
ca gargara de 3-5 ori pe zi .
Chimenul -Excelent antiinflamator intestinal, antiseptic gastric,diuretic. Ca tratament se utilizeaza ca infuzie astfel: O lingurita si jumatate de seminte la 300ml apa
clolotita, care se lasa 5-8 min.Se consuma de 3 ori pe zi cate o ceasca de ceai inainte
demesele principale.
In iernile geroase aducatoare de gripe epidemica sau raceli simple ceaiul de chimen
amelioreaza cu succes situatia .
Cimbrul -Bogat in continut de ulei volatil, cineol, timol. Este un bun antiseptic
intestinal, coleric, colagog, si stomahic. Pentru boli ca: dischinezii biliare, tuse, bronsita, dureri atroce nevralgice, si un bun sedativ in bolile de nervi. Infuzie astfel: 1,2 lingurite de planta taiata marunt la 250ml apa clocotita.Ceaiul se consuma de 3 ori pe zi inaintea meselor. Ca sirop: florile si tulpinele asezateintrun vas de sticla peste care se toarna
zahar, se lasa la soare 20 zile, dupa care se filtreaza si se incalzeste putin .
Cicoare -Se utilizeaza astfel: Intern pentru - angicolite, dischinezii biliare, acnee,
furunculoza, hepatite cronice, raguseala, astm bronsic, enterocolite, viermi intestinali.
Extern-reumatism, guta, seboree, plagi purulente. Ceai-2 lingurite de radacina maruntita la 200ml de apa rece, se fierbe 5 min in clocot si se bea caldut de 3 ori pe zi innainte de masa. Cataplasmele - 2 linguri de radacina maruntita se fierbe 10-15 min, dupa care se filtreaza. Se aplica cu tifon pe partile dureroase ale corpului sau pe plagile purulente .
Coriandru -Contine substante active ca : ulei, volatil, geraniol, cineol, pinen, terpinen, lipide, amidon, pectine. Are aplicatii in boli ca: anorexie, dispersii digestive, balonari abdominale, viermi intestinali. Se foloseste doar ca o infuzie astfel: 1 lingurita
de fructe zdrobite la 300ml apa clocotita in care se fierbe 3 min.ceaiul se consuma de
3 - 5 ori pe zi dupa mesele principale.
Ceaiul are un gust placut recomandat la tratarea bolilor de mai sus .
Crusinul -Are aplicatii in boli ca: angicolite, insuficienta hepatica, constipatii
cronice obezitate. Se foloseste ca ceai astfel: peste 1 lingurita de coaja maruntita se
toarna 250ml apa clocotita, se lasa vasul acoperit 15 min, se strecoara si se raceste usor.
Daca nu se respecta doza prescrisa poate provoca colici puternice si scaune lichide .
Planta nu se consuma imediat dupa recoltare ci numai dupa 1 an de la recoltare altfel da stari de voma si greturi .
Dudul -Foarte folositor pentru frunzele sale.contine: tanin, beta caroten, adenina, carbonat de calciu. Este astringent, antidiabetic, alcalinizant. Se foloseste ca ceai astfel: 1-2 linguri de frunze tocate oparitecu 250ml apa clocotita. Se beau zilnic 3 cani de ceai dupa mesele principale.
Recoltarea frunzelor de dud se poate face pe tot parcursul anului.
Frunzele se spala si se folosesc proaspete .
Fasolea -Bogata in substante ca:arginina, aspargina, tirozida, triptofan, vitamina C.
Eficienta la scaderea zaharului din sange,este un bun diuretic, puternic depurativ, bun
antiseptic renal.Ceaiul se obtine astfel: 3 linguri de teci bine maruntite la 750 ml apa rece
si se fierb 20 min. Se bea de 3 ori pe zi dupamesele principale.
In cazul diabetului ceaiul nu se indulceste .
Recomandat in diabet si constipatii usoare.
Feniculul -Util in tratamentul unor boli ca: balonari abdominale, tuse convulsiva,
astm bronsic. Se utilizeaza astfel: pentru copii sugari 5-6 fructe de fenicul, zdrobite, se pun in 200ml apa clocotita. Infuzia se consuma de 3 ori pe zi inainte de mese. Pentru adulti:
o jumatate de lingurita de fructe zdrobite la 200ml apa clocotita.
Se mai foloseste si la gargara astfel: 1 lingurita de fructe zdrobite la 200ml apa .
Fragul -Contine substantele: tanin, fragarina, fenol, vitamina C si minerale. Este un
bun dezinfectant, eficient in tratarea diabetului, enterite acute, diaree, diabet zaharat si guta. Se folosesc doar frunzele .Ca ceai astfel: 2 lingurite de frunze proaspete bine maruntite la 200ml apa clocotita.
Se beau 2 ceaiuri pe zi ,unul dimineata si unul seara inainte de masa.
Frasinul -Frunzele contin: inositol, cvercetol, acid malic, acid ursonic, glucocide.
Folosit intern pentru boli ca: colecistite, angicolite, ulcer gastric, dismenoree, metrorargii,enterocolicite. Extern pentru: hemoroizi, arsuri, acnee, leucoree, astfel- 10 gr
de frunze la 200ml apa clocotita, se lasa sa stea 30 min, se strecoara si se fac spalaturi
pe locul afectat. Ceai din 2 lingurite de frunze la 300ml de apa clocotita, se bea de 3 ori
pe zi dupa mese.
Galbenele -Componente principale: ulei volatil, calendulina, caroten, rezine, acid malic, vitamina C, saponine. Aplicatii externe pentru: plagi, hemoroizi, degeraturi, arsuri, tenuri uscate, eczeme, acnee, leucoree. Ceai: 2 lingurite cu varf de floare uscata la
300ml apa clocotita. Se bea caldut de 3 ori pe zi inainte de mese. Tinctura se prepara
astfel: flori proaspete se introduc in sticla de un litru peste care se toarna alcool pana se acopera florile Se lasa vasul la soare 2 saptamani. Eficace la degeraturi, plagi si rani .
Hameiul -Diminueaza excitabilitatea sistemului nervos, un bun neurosedativ si
antispastic, stimuleaza secretia gastrica, si mai este un bun bacteriostatic, antituberculos.
Pentru un calmant nervos infuzia se prepara astfel: O lingura si jumatate de conuri de
hamei la 200ml apa clocotita, se bea de 3 ori pe zi inaintea meselor.
Pentru uzul extern: 4-5 gr de planta la 100ml apa clocotita se lasa sa se raceasca si se aplica sub forma de comprese .
Iarba mare -Un foarte bun: expectorant, antibiotic, antiseptic bronsic, diuretic, colagen, antihelmintic. Folosita in tratamentul: dischinezii biliare, bronsite, guta, oxiraza .
Se utilizeaza intern cit si extern astfel: 20 gr planta la 200ml apa rece, se fierbe 15 -20 min . Dupa fierbere este necesar sa fie lasat 15 min acoperit. Se consuma 3-4 linguri pe zi intre mese.
Ienuparul -Utilizat cu succes la tratarea: edeme renale, guta, reumatism, edeme
ciretice, balonari abdominale, bronsite acute si cronice. Extern utilizat la: reumatism,
lumbago, nevralgii diverse. (indicat pentru reumatism ) Intern astfel: 2 lingurite de fructe
la200 ml de apa clocotita. Se iau 3-4 linguri pe zi intre mese. Extern se recomanda un
ulei preparat astfel: 10 gr ulei de ienupar se amesteca cu 100ml alcool, intr-o sticla
care se lasa 4-5 ore. Se foloseste seara pt frectii .
Inul -Semintele contin substante ca: acid galacturonic, grasimi, proteide, heterozide.
Este un bun emolient, purgativ mecanic, laxativ. Asigura o eficienta prevenire a
constipatiilor. Pt inflamatii intestinale se prepara astfel: 1 lingurita de seminte de planta
se pune in 100ml de apa la temperatura camerei . Se bea toata cantitatea oricand in
timpul zilei. In cazuri de cistita astfel: 4 linguri de seminte la 500ml apa rece se fierb 15 min. Cu aceasta se fac spalaturi interne .
Isopul -Eficient pentru: hepatite, bronsite, astm bronsic, anorexie, hipertensiune
arteriala. Un bun factor lipotrop, expectorant, hipotensiv, stomahic, sudorific,
bronhodilatator. Infuzia de planta se prepara astfel: 2 lingurite planta la 300ml apa clocotita, se lasa 15 min acoperita .Se beau 2-3 cesti pe zi dupa mese.
Este recomandat pentru a impiedica infiltrarea grasa a ficatului care este rezolvata de
colina, principalul component al plantei .
Izma -Este un bun :bacteriostatic, expectorant, calmeaza spasmele biliare, calmant in colici hepatice, astringent, antiseptic gastrointestinal, carminativ, colagog, antidiareic,
antiemetic, antispastic, diuretetic. Uz intern: 1 lingurita de frunze maruntite la 200ml
apa clocotita, se bea de 3 ori pe zi (rece) dupa mese. Uz extern: 200 gr frunze uscate la
3 litri apa clocotita, dupa fierbere vasul acoperit 20 min. Dupa asta se setrecoara si
se stoarce, rezidul se amesteca in apa de baie sau la comprese .
Lemnul dulce -Recomandat pentru: artrite, dismenoree, ulcer gastric, traheita, faringita, bronsita, constipatie, calculoza renala si biliara. tratamentul se face printr-o infuzie astfel:1 lingurita de radacina la 200ml apa clocotita. Se beau 3 cesti pe zi dupa
mese
Nu se adauga indulcitori deoarece se va indulci prin fierbere, de altfel aceasta planta insasi se foloseste pentru a indulci unele alimente .
Levantica -Aplicatii pentru boli ca: migrene, cefalee, afectiuni cardiace, tulburari
digestive, balonari abdominale. Uz intern - infuzie astfel: 1-2 lingurite de planta la 250 ml apa clocotita, se beau 2 ceaiuri pe zi intre mese.
Uz extern: 200 gr planta la 1 litru de apa pentru o baie in cazuri de reumatism si
anxietate .
Lumanarica -Apreciata pentru tratarea: inflamatii acute bronhice, laringite
acute. Are in componenta: zaharuri, tanin, rezine, ulei volatil, saponine, carotenoizi,
aucobozida. Este un bun expectorant si emolient bronsic, excelent sudorific.
Se foloseste infuzie astfel:1 ligurita de flori la 200ml apa clocotita, se beau 2 cesti de ceai pe zi dimineata si seara dupa mese .
Macul -Excelent emolient bronsic, antitusiv, antispastic. are in componenta :
alcaloizi, rhoeadin, reagenin. Se foloseste ca infuzie astfel: 1 lingurita de flori de mac
taiata marunt la 250ml apa clocotita. Se bea caldut de mai multe ori pe zi.
Indicat este sa se faca diferenta dintre macul cultivat special ca planta medicinala si
macul negru cu capsule de seminte asezate foarte des care este interzis.
Macesul -Utilizat pentru: avitaminoze, enterocolite, calculoza renala. Ajuta la scaderea permiabilitati vaselor capilare, creste diureza. Un bun antihelmintic, colagog,
coleretic,vitaminizant, vasodilatator arterial, diuretetic. Se foloseste astfel: 2 linguri
de fructe zdrobite la 500ml apa clocotita se fierb timp de 15 min, se lasa la racit. Se
consuma caldut dupa mesele principale .
Maghiranul -Stimuleaza digestia, elimina gazele, calmeaza colitele stomacale,
calmeaza sistemul nervos, creste diureza, carminativ, antispastic gastric, sedativ.
Recomandat pentru insomnii pe fond nervos, este foarte linistitor.
Infuzie preparata astfel: 1 lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se beau 2-3 ceaiuri dupa mesele principale.
Merisorul -Are in componenta: arbutozid, hidrochinona, flavone, vitamina C
ericolina, saruri minerale. Ajuta la cresterea diurezei, dezinfectant renal, antiinflamator,
antidiareic, diuretetic, astringent, antiinflamator al vezici urinare.
Tratamentul se realizeaza doar prin macerare astfel: 2 lingurite de frunze la100ml apa rece, se lasa sa stea 15 min apoi se strecoara. Peste frunzele ramase se adauga 100ml apa clocotita si se mai fierbe 15 min. Se bea de mai multe ori pe zi. Interzis gravidelor .
Mesteacanul -Util in tratamentul: edem de natura cardiaca, reumatism articular
hipertensiune, arteriala, nefrite cronice, guta, edeme renale.
Ajuta la scaderea tensiuni arteriale, creste permeabilitatea vasculara, creste diureza,
este sudorific, calculolitic, diuretic puternic, antiinflamator articular, elimina apa din tesuturi, elimina colesterolul .
Musetelul -Este utilizat in tratamentul intern la: gastrite, enterocolite, dismenoree, colici intestinali, diaree, infectii renale. Extern: rani infectate, arsuri, eczeme, tenuri iritate, abcese dentare, leucoree, conjuctivite, hemoroizi, fistule anale, vaginita atrofica. Atat intern cat si extern printr-o infuzie astfel:1 linguriota de flori la 200ml apa clocotita. se beau 2-3 cani pe zi dupa mese .
Mustarul -Utilizat exclusiv la tratarea: reumatism, gripe, bronsite, pneumonii,
raceli. Se utilizeaza numai extern sub forma de comprese. Se prepara astfel: 100 gr
faina de mustar se amesteca cu apa la 30 grade pana devine o pasta care se aplica pe locurile dureroase, sau pe articulatii.
Compresele se aplica timp de 15 min.
Nalba mare -Eficienta la tratarea: Intern-bronsite acute, laringite acute, infectii renale, este un excelent emolient si expectorant. Extern-laringite, traheite, spalaturi vaginale, ten uscat, furunculoza. Se prepara astfel: Macerare - 1 lingura de radacina maruntita la 250ml apa la temperatura camerei timp de 30 min dupa care se strecoara, se adauga 1 farf de lingurita de bicarbonat de sodiu. Se bea de 3-4 ori pe zi.
Infuzie: 2 linguri de frunze la 250ml apa clocotita. Se foloseste pentru comprese .
Nucul -Un bun antiinflamator, dezinfectant urinar, hipoglicemiant, astringent, antidiareic, antiseptic gastrointestinal, desinfectant renal, antiseptic, antidiabetic.
Folosit la: enterite acute, leucoree, diabet zaharat, diaree, infectii renale, ulceratii.
Tratament intern: 1 lingurita de frunze maruntite la 200ml apa clocotita. Se beau 2 ceaiuri pe zi dimineata si seara dupa mese. Extern: 15 grame de frunze la 200ml apa clocotita. Ceaiul se foloseste ca gargara de 3-4 ori pe zi sau la comprese .
Obligeana -Aplicatii la boli ca: anorexie, colici abdominali, balonari abdominale,
dereglari glandulare, hipometabolism, artrita, inapetenta. Infuzia se prepara astfel :
15 grame rizomi de planta la 200ml apa clocotita. Se iau 4-5 linguri pe zi.
Suc proaspat se prepara astfel: 300 gr radacini curatate se introduc in storcatorul de fructe si se obtine un excelent suc.
Odoleanu -Eficace in tratamentul unor boli ca: insomniile, nevroze cardiace,
palpitatiile, cazurile de voma. Se prepara astfel: 1 lingurita de rizomi si radacini
amestecate la 200ml apa clocotita. Ceaiul baut inainte de culcare combate insonmia.
Indicat si celor mai grasuti sa urmeze cateva zile de tratament cu acest ceai pt ca
rezultatele nu vor intarzia sa apara.
Paducelul -Aplicatii multiple la boli ca: angina pectorala, miocardita, hipertensiune arteriala, tahicardie, tulburari neuro vegetative. In tratarea bolilor are
functia de:vasodilatator, scade tensiunea arteriala, sedatic cardiovascular,brahicardizant, bronhodilatator, stimuleaza sistemul nervos si cel respirator. Se prepara astfel: Infuzia - 1 lingurita plina cu varf de flori si frunze (amestecate) sau fructe la 200ml apa clocotita. Se bea de 3 ori pe zi inaintea meselor .
Papadia -Pretioasa in tratamentul: boli biliare si hepatice, gastrite hiperacide,
dischinezii biliare, obezitate, guta, reumatism, ateroscleroza, varice, ulcer varicos.
Ceaiul de papadie se obtine astfel: 2 lingurite de planta se lasa in apa rece pana a
doua zi, atunci se da in clocot in 300ml apa si se lasa sa se raceasaca, Se bea de 2-3
ori pe zi si inainte si dupa masa.
Recomandat diabeticilor sa mestece cel putiun o tije de planta pe zi .
Patlagina -Folosita la vindecarea: bronsite cronice, astm bronsic, diaree, ulcer
gastrointestinal, hipertensiune. Ceaiul se obtine astfel: 1 lingura de frunze maruntite
la 200ml apa clocotita. Se ia cate o lingura la 2 ore. Pt uz extern se prepara astfel :
100 gr frunze uscate la 3 litri de apa, se lasa vasul acoperit 30 min, se strecoara si
lichidul obtinut astfel se adauga la apa de baie la 37 de grade in care se sta 20 min .
Pelinul - Ideal pt uz extern, este un bun dezinfectant, trofic si antihelmintic, mai este utilizat si la hermoroizi, plagi purulente, vaginita atrofica, oxiuraza, gastrite
hiperacide, anorexie, edeme renale. Pentru uz intern se prepara astfel:1 lingurita de planta la 250ml de apa clocotita. Se bea de 3 ori pe zi inaintea meselor.
Pentru uz extern:1 limgurita la 200ml apa clocotita cu care se fac bai vaginale.
Pirul -Are aplicatii la tratarea: afectiuni renale, guta, reumatism, cistite, bronsite,
raceala. Contine substante active ca: saponine, fructozane, inozita, ulei volatil, saruri
de potasiu, acid salicilic, vitamina A si B.
Se foloseste o infuzie preparata astfel: 1 lingura de rizomi de planta la 200ml apa
clocotita din care se beau 2-3 cani de ceai caldut pe zi.
Plamanarica -Ajuta la cresterea diurezei. este un bun antiinflamator, emolient, expectorant, antispastic bronsic, diuretic, analgetic, antidiareic si are aplicatii cu succes in bronsite si laringite. se foloseste o infuzie preparata astfel: 1 lingura de frunze la 250ml de apa clocotita, din care se beau 2-3 cesti de ceai pe parcursul unei zile dupa mesele principale .
Plop negru -Muguri acestui plop contin: proprietati balsamice, antiseptice,
calmant al cailor urinare, expectorant, diuretic,antiinflamator renal, cicatrizant.
Planta folosita cu succes la: bronsite acutice, afectiuni renale, reumatism, hemoroizi, arsuri. Se foloseste o infuzie preparata astfel: 1 lingurita de muguri de plop la 250ml
apa clocotita din care se beau 2-3 cesti de ceai pe zi .
Podbalul -Contine substante care il fac sa fie: secretolitic, emolient, antispastic, expectorant, antiseptic respirator cat si bronsic. Infuzia de podbal se prepara astfel:
15 grame de planta la 200ml apa clocotita, se ia 1 lingura la 2 ore, tratament ce se repeta 2 saptamani. Se folosesc si comprese cu decot preparat astfel: 30 grame frunze si flori se lasa in apa rece pana a doua zi cand se fierb 15 min. In ceaiul respectiv se moaie compresele si se folosesc .
Porumbarul -Se utilizeaza in tratamentul: afectiunilor renale, guta, artritism, tuse convulsiva. Tratamentul se realizeaza prin infuzie si prin decot. Infuzia se prepara astfel: 1 lingurita de flori la 250ml apa clocotita, din care se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Decotul se prepara astfel: 1 lingurita de flori la 250ml apa rece care se fierb 20
min si se beau 2-3 ceaiuri pe zi .
Porumbul -Se foloseste doar matasea care contine: saruri de potasiu, calciu, bioxid de siliciu, ceara, alantoina, vitaminele C,E,K. Utilizata pentru: cistite, metrite, calculoza renala, guta, reumatism, colecistite cronice, metroragii, afectiuni hepatice.
Infuzia se prepara astfel: 2 linguri de matase uscata si maruntita la 200 ml apa clocotita, se ia la 2-3 ore cate o lingura pe stomacul gol .
Rachitanul -Impiedica fermentatiile intestinale, este antiseptic, hemostatic, are actiune antibiotica, gastrointestinal, antidiareeic, cicatrizant. Aplicabil unor boli ca:
dezinterie, hemoragii gastrointestinale, ulcer varicos, leucoree. Tratamentul se face prin: Infuzie - 1 lingurita de planta la 200ml apa clocotita , ceai care se bea de 3 ori
pe zi cate o ceasca .
Roinita -Cautata in tratamentul: spasme si colici gastrointestinali, dischinezii
biliare, colici renale, colite cronice, voma, diaree, anorexie, tulburari neurovegetative
rani si plagi deschise. Tratamentul se face cu o infuzie preparata astfel: 1 lingurita de frunze de roinita la 200ml apa clocotita, ceai din care se beu 2 cesti pe zi .
O cantitate dubla de frunze se foloseste pentru comprese externe .
Rostopasca -Des utilizata pentru: afectiuni hepatobiliare, tumori, insuficienta cardiaca, angina pectorala. Pentru tratament se realizeaza o infuzie astfel: o lingurita si jumatate de planta la 200ml apa clocotita din care se ia o lingura la 3 ore o singura zi. In caz de dureri se mai ia o doza a doua zi . Din aceasta planta se poate obtine un
suc eficace in aplicatii externe, eczemelor sau a negilor.
Salcia -Este astringenta, hemostatica, antireumatica, analgetica, sedativa, antitermica, vasodilatator, cutanant, sudorific, cicatrizant. Se utilizeaza la boli ca:
reumatism, nevralgii, raceala, insomnii, guta, ulceratii cutanate, hemoragii hemoroidale. Se foloseste atit intern cat si extern prin decot preparat astfel: 10 grame de coaja maruntita la 200ml apa rece care se fierbe 20 min . 3-4 linguri pe zi .
Salcamul -Ajuta la scaderea aciditatii gastrice, este antispastic hipoacidifiant
gastric. Se utilizeaza la: gastrite hiperacide, pirosis, ulcer gastroduodenal.
Pentru tratament se foloseste o infuzie preparata astfel: 1 lingura de flori la 250ml apa clocotita, rezulta un ceai care se bea in 3 reprize pe parcursul unei zile dupa
mesele importante .
Salvia -Contine substante care ajuta la: scade febra, mareste secretia bilei,
antiinflamator intestinal, carminativ, antiseptic, calmant, expectorant, antitermic.
Se foloseste o infuzie preparata astfel: 1 lingurita de planta la 100ml apa colocotita, din care se beau 2 ceaiuri pe zi. Se mai foloseste si o gargara preparata astfel:
5 gr frunza la 100 ml apa clocotita din care se fac 3-4 gargare pe zi .
Sapunarita -Are aplicatii la boli ca:bronsite, oxiuraza, dischinezii biliare.
Se utilizeaza un decot preparat astfel: 2 lingurite radacina de planta la 200ml apa rece care se fierb timp de 30 min. Din acesta se ia 4-5 linguri pe zi. Se mai folosesc si bai din aceasta planta pentru uz extern astfel: 50 grame radacina care se lasa sa stea peste noapte in cca 3 l apa . di aceasta se adauga la apa de baie .
Scaiul vanat -Eficient in tratamentul bronsitelor si tusei convulsive, este un bun expectorant si antiseptic bronsic. tratamentul cu aceasta planta se face cu un
decot preparat astfel: 10 gr de planta la 200ml apa rece. Se iau 3-4 linguri pe parcursul unei zile.Aceasta planta asociata cu frunze de patlagina si cimbru este un bun calmant pentru tusea convulsiva .
Schinelul -Eficient in tratamentul intern: hiperaciditate gastrica, anorexie. In
tratamentul extern: arsuri, ulceratii, degeraturi. Tratamentul se face cu ajutorul unei infuzii preparata astfel: 1 lingurita de planta la 250ml de apa clocotita, ceaiul se bea
de mai multe ori in decursul unei zile. Se mai foloseste si la comprese aplicate pe degeraturi si arsuri dubland cantitateade planta .
Socul -Este un bun antiinflamator, creste diureza, provoaca transpiratia, galactolog, laxativ usor, antiseptic. Se foloseste la tratarea unor boli ca: afectiuni renale, gripa, constipatie, obezitate. Intern printr-o infuzie preparata astfel: 2
lingurite de flori de soc la 250ml apa clocotita, din care se bea de 3 ori pe zi .
Ca laxativ se bea o infuzie din 1-2 lingurite la 200ml apa clocotita doar seara .
Sovarnul -Este un antiseptic al musculaturii netede, sedativ al sistemului nervos, fluidifica secretiile bronsite. Utilizat in tratamentul: gastrite hipoacide, tuse convulsiva, bronsite, astm bronsic. Se foloseste o infuzie preparata astfel: 15 grame
de planta la 200ml apa clocotita din care se consuma cate 4 linguri inaintea meselor principale .
Stejarul -Utilizat in tratamentul: enterite, melene, metroragii, hemoroizi, fistule anale, leucoree, faringite, gingivite, arsuri, degeraturi DIAREE severa. Intern se foloseste o infuzie preparata astfel: 2 lingurite coaja maruntita la 200ml apa rece care se fierbe 30 min, din care se beau 3 ceaiuri pe zi. Extern printr-un decot astfel: 3 lingurite la 200ml
apa rece care se fierbe tot 30 min, Se face gargara de 3-4 ori pe zi, sau la comprese.
Sulfina -Se foloseste in tratamentul: astm bronsic, bronsite, hipertensiune arteriala, afectiuni renale, hepatita cronica, afectiuni oculare, abcese dentare, gingivite, rani. Intern o infuzie preparata astfel: 1 lingurita de flori la 200ml apa clocotita din care se beau 2 ceaiuri dimineata si seara. Extern se dubleaza cantitatea de flori si se fac: gargara, spalaturi, comprese .
Sunatoare -Trateaza boli ca: colite, ulcer gastric, colecistita. Atat intern cat si extern se foloseste o infuzie preparata astfel: Intern - 1 lingura de planta la 200ml apa clocotita din care se beau 3 ceaiuri pe zi dupa mesele principale. Extern - se dubleaza cantitatea de apa. Se utilizeaza sub forma de comprese sau gargara de 4-5 ori pe zi .
Talpa gastei -Eficient in tratamentul pentru: stari depresive anxioase, distonii
neurovegetative, hipertensiune arteriala, rani si umflaturi. Intern se foloseste o infuzie preparata astfel: 15 grame de planta la 200ml apa clocotita din care se iau 3-4 linguri pe zi. Extern sub forma de comprese si bai astfel: 25 grame de planta la
200ml apa clocotita .
Tataneasa -Trateaza boli ca: bronsite, ulcer gastric, arsuri, ulcer varicos, hemoroizi, guta. Tratamentul intern se face printr-un decot astfel:1 lingurita de radacina la 250ml de apa rece, se fierbe 30 min, se beau 2-3 ceaiuri pe zi. Extern se
foloseste tot un decot astfel: 2 lingurite de coaja la 300ml apa rece , se fierbe si se adauga la apa de baie in cazul ulcerelor varicoase si comprese pentru arsuri .
Teiul -Are aplicatii in tratamentul intern: gripa, raceala, bronsite, insomnii, tuse convulsiva. Extern: amigdalite si stari de neliniste. Pentru ambele tratamente se prepara astfel: 1 lingurita de floare de tei la 200ml apa clocotita . Se bea de 2-3 ori in decursul zilei. Se mai foloseste si o gargara care se pregateste din 4 lingurite de floare la 200ml apa colocotita, Gargara se utilizeaza calduta .
3 Frati patati -Tratamentul cu aceasta planta este eficient pentru ca : face
sa creasca diureza, dreneaza bila, este un bun emolient, fluidifica secretiile bronsice,
este colagog, expectorant, diuretetic, depurativ, laxativ, antialergic. Tratamentul
foloseste o infuzie preparata astfel: 1 lingurita de planta la 200ml apa clocotita din care se beau 3 cesti de ceai pe zi inaintea meselor principale .
Troscotul -Foarte cautat pentru eficienta in tratamentul bolilor de hipertensiune. Se foloseste o infuzie preparata astfel:2 lingurite de planta la 200ml apa clocotita din care se beau 3 cesti in decursul unei zile dupa mesele principale .
Ceaiul trebuie consumat foarte incet. Se poate folosi si mai concentrat din 20 grame de planta la 200ml apa clocotita, astfel se iau 3 linguri pe zi, obligatoriu una seara .
Turtita mare -Stimuleaza contractia vezici biliare, astringent, lizeaza calculii biliari, colagog. se realizeaza o infuzie din 1 lingurita de planta la 200ml apa clocotita din care se beau 3 ceaiuri pe zi inaintea meselor principale. Pentru baie se prepara un decot astfel: 200 grame de planta se pun in apa de baie incalzita la 37 grade C
in care se sta timp de 30 minute .
Tintaura -Foarte cautata de cei cu afectiuni biliare. Este un bun stomahic si antitermic, mareste contractia vezici biliare, scade febra. Utilizat la boli ca: anorexie si dischinezii biliare. tratamentul se asigura prin prepararea unei infuzii astfel: 1 lingurita de planta la 250ml apa clocotita. Toata cantitatea se imparte in 3 parti
egale si se bea inainte cu 30 min de masa.
Ungurasul -Este un bun astringent, antispastic, expectorant, mareste contractia vezici biliare, emolient, colagog, stomahic, antispastic brobnsic. Se utilizeaza in tratamentul unor boli ca: bronsita, astm bronsic, anorexie, ulceratii, rani. Un ceai se
prepara astfel: 1 lingurita de planta la 200ml apa clocotita, se beau 3 ceaiuri pe zi pe stomacul gol. Uz extern comprese din 3 lingurite la 200ml apa clocotita
Urzica -Folosita in tratamentul unei largi game de boli cum ar fi: Intern - dezinterie guta, menstre neregulate, obezitate, hipermenoree, hemoragii uterine, diabet zaharat, calculoza renala, avitaminoze, diaree, anemie, reumatism. Extern -
rani greu vindecabile, supuratii, ulcer varicos, vaginita atrofica, seboree, matreata, hemoroizi. Atat intern cat si extern prin infuzie astfel: 1 lingura de frunze la 200ml apa.
Vascul -Bune rezultate in tratamentul: arteroscleroza, afectiuni cardiace, hipertensiune arteriala, tulburari renale, tumori chiar canceroase, tahicardie, tuse convulsiva, astm, sughituri persistente. Prepararea se face prin macereare astfel: 2 linguriote de planta la 200ml apa rece, se lasa 10 ore la macerat. Se bea in 2 reprize, incalzita usor dimineata si seara .
Volbura -Un excelent purgativ, mareste contractia vezici biliare, si este un bun coleretic. Tratamentul se face cu ajutorul unei tincturi preparata astfel: 20 grame de planta uscata intr-un vas de sticla peste care se toarna 100ml alcopl de 70 grade dupa care se lasa la macerat 10 zile. Se ia zilnic cite 3-4 linguri din aceasta tinctura indulcite cu miere. Prima se ia dimineata pe stomacul gol .

[mariana scarlat]

Monika, mi-ai luat pâinea de la gură
Eu ce mai scriu acum?
Glumesc bineînţeles!

[Monika]

Aoleo , si eu care credeam ca-ti fac un pustiu de bine ca sar si io cu un sac de ierburi.

Lasa ca n-am insirat toate plantele......
Sper din toata inima sa nu te fi suparat, serios !

Eu am Melissa ori roinita in curte, se inmulteste ca nebuna (si cind ma gindesc ca in primul an mi-era frica ca se prapadeste de frig....). Dar pe linga ca este linistitoare infuzia... zice ca produce cresterea tensiunii.... ceea ce nu e de dorit la nici unul dintre noi, asa ca o tin doar de decor..
Ceaiul de coada soricelului este excelent pentru dismenoree (dureri la ciclu).

[Samyra]

Foarte interesant totul.

Cu sunätoarea eu am altä experientä, incä foarte bunä

Aici la noi se poate cumpära la capsel, in concentratie micä la liber, in concentratie mare numai pe retetä.
Se prescrie la stäri sufletesti, insomnii, stare nervoasä sau depresivä..............
Dupä un necaz mare ce mi s-a intamplat, mi s-a prescris si mie mai mult de un an si drept sä spun cä m-a ajutat foarte mult.
Un singur lucru trebuie sä se ia in consideratie. Pe perioada cand se foloseste asa ceva, pielea noasträ e foarte sensibilä la UVA si UVB, deci trebuie sä ne ferim de stat in soare mult.

Sä nu trecem insä cu vederea cä orice platä ce ne ajutä, in doze mari si pe perioade lungi poate fi däunätoare.

[mariana scarlat]

Încă un ajutor! Samy bine că ni te-ai alăturat şi tu!
Monika, ce ai scris tu e foarte interesant, sigur că nu m-am supărat!
Doar am spus că glumesc

[mariana scarlat]

ROSTOPASCA
Rostopasca se intilneste adesea in vechile carti despre plante medicinale sub numele de ,buruiana-de- cele-sfinte" si astfel ne putem imagina aprecierea de care se bucura in popor aceasta planta medicinala considerata astazi adesea drept o buruiana. Aversiunea epocii moderne fata de rostopasca se poate explica prin faptul ca la inceputul industriei medicamentelor au fost condamnate si renegate cu hotarare toate plantele medicinale valoroase.
Rostopasca se dezvolta ramificat, atingind o inaltime intre 30-80 centimetri. Infloreste, incepand din luna mai, pe tot parcursul verii si pana in toamna. Frunzele sale sunt zimtate si se aseamana cu cele de stejar. Din tulpina si rizom izvoraste o seva galben-portocalie si destul de vascoasa.
Rostopasca prefera vecinatatea zidurilor, a gardurilor, a grohotisurilor de panta, precum si livezile sudice. Oricat ar fi vara de secetoasa si marginile de sud ale padurilor de uscate, din planta tot va curge sucul gros, galben-pbrtocaliu, in cantitati suficiente. Dar si in timpul iernii, cind zapada acopera tot, putem gasi rostopasca daca ne-am intiparit in minte locul unde creste.
Planta este depurativa si ajuta la cresterea numarului de globule rosii. Este recomandata, asociata cu urzicile si mladitele de soc. Trebuie sa se bea minimum 2 litri pe zi din acest amestec de ceaiuri, pentru ca el sa poata da rezultate bune.
Rostopasca este un leac de incredere in bolile hepatice grave, daca se foloseste in forma homeopatica. Curatind atit singele cit si ficatul, ea are o influenta dintre cele mai bune si asupra metabolismului.
Aceasta planta medicinala este folosita cu succes in afectiunile biliare, renale si hepatice. Pusa in vin (30 grame de rostopasca impreuna cu radacinile se lasa 1-2 ore in 1/2 litru de vin alb), inlatura foarte rapid icterul.
Se poate folosi extern contra bolilor piele, contra bataturilor, a verucilor si a eczemelor care nu vor sa se vindece.
Cataracta si petele pe cornee pot sa dispara treptat cu ajutorul ei.
Sucul ajuta chiar in cazul singerarii retinei. Se ia o frunza de rostopasca, se spala, iar tulpina ei frageda se zdrobeste intre degetul mare si degetul aratator umezite in prealabil. Zeama astfel obtinuta este unsa cu aratatorul, tinind ochii bine inchisi, inspre coada ochiului. Desi nu este pusa direct in ochi, actiunea ei se exercita totusi asupra ochilor.
MODURI DE FOLOSIRE
Infuzie: 1 lingurita rasa de plante la 1/4 litru de apa - se opareste doar.
Sue proaspat: Frunzele, tulpinile si florile se spala si se trec in stare umeda prin storcatorul electric (pentru folosirea externa).
Tinctura: A se procura din farmacii, fiind un preparat homeopatic.
Macerat de vin: Se toarna 1/2 litru de vin alb peste 30 grame de rostopasca cu radacini cu tot si se lasa sa stea 1-2 ore, apoi se filtreaza si se bea in inghitituri mici.

[silvi0ara]

Fetelor bravo,acum nu mai caut pe google despre plante,le gasesc mai usor aici.
Si la noi se gasesc acum tablete din sunatoare,sunt foarte bune,exact cum ai spus tu Samy.Si mie mi-au fost recomandate de medic,si chiar au fost bune,mai ales daca se alege varianta naturala si nu chimica a medicamentelor. acolo unde se poate,binenteles.

[mariana scarlat]

PELINUL
Descriere
Pelinul este o planta vivace, inalta pana la 150 cm, cu tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, acoperita cu frunze asezate altern. Intreaga planta are un aspect alb-cenusiu din cauza perilor albi si matasosi. Frunzle de la baza sunt lung petiolate, pe masura ce inainteaza pe tulpina, petiolul este mai scurt. Ele sunt adanc divizate in lobi lunguieti cu margini intregi. Florile formeaza mici capitule globuloase, de culoare galbuie, asezate in varful tulpinii si al ramurilor. Toate florile din capitul sunt tubuloase. Planta este puternic mirositoare, datorita unui ulei eteric pe care-l contine in frunze si flori. Infloreste in luna iulie pana in luna septembrie. Creste prin locuri necultivate si uscate, pe langa garduri, locuinte, drumuri etc
Recoltarea
De la pelin se recolteaza ramurile si varfurile inflorite, la care se adauga si frunzele bazilare. Cantitatea cea mai mare de ulei volatil se gaseste in planta inainte si la inceputul infloririi. De asemenea, cantitatea de principii amare atinge maximum in perioada infloririi. Recoltarea plantei incepe din luna iunie si se face numai pe timp uscat.
Mod de uscare
Pelinul se intinde in straturi subtiri, in locuri aerisite si umbroase. Se poate usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Din 3-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat.
Intrebuintari
Pelinul se foloseste in diferite boli de stomac si pentru marirea poftei de mancare. In industria alimentara serveste la prepararea vermutului in combinatie cu alte plante. Intern: stimuleaza secretiile gastrice, diuretic, laxativ. Extern: dezinfectant, trofic, antihelmintic.
Observatii
Praful de pelin este iritant, de aceea se va purta masca din tifon la nas si gura pe durata lucrului cu planta. Praful de pelin poate produce o boala numita "guturaiul fanului" si o alterare a gustului. Nu se administreaza la gravide, deoarece laptele capata un gust amar. Nu se fac cure indelungate(mai mult de doua saptamani), deoarece pot apare tulburari digestive si nervoase. Este contraindicat in afectiuni acute intestinale.

[mariana scarlat]

CEAIUL VERDE SAU NEGRU ?

Cercetatorii sustin ca ceaiul, verde sau negru, este benefic pentru sanatate. Avand un continut bogat in antioxidanti, ajuta la scaderea nivelului de colesterol din organism, la o buna circulatie sanguina si poate chiar si reduce gradul de aparitie a unor forme de cancer.
Obiceiul de a consuma ceai a fost raspandit in Chinasi Japonia cu mii de ani in urma. Conform statisticilor, un fumator japonez are mai putine sanse decat unul european sau american sa se imbolnaveasca de cancer pulmonar. De asemenea, consumatorii de ceai sunt mult mai protejati de riscul imbolnavirii de cancer la stomac sau cresterii tensiunii arteriale.
Unii medici sustin ca o cana de ceai la fiecare masa are un efect substantial in combaterea cresterii numarului de bolnavi de cancer dintr-o tara.
Flavonoizii sunt antioxidanti hidrosolubili, prezenti in mod natural in ceai, fructe si legume. In urma cercetarilor oamenii de stiinta au concluzionat faptul ca flavonoizii reduc incidenta anumitor boli cardio-vasculare, reduc incidenta cancerului si a afectiunilor degenerative legate de imbatranire.
Cercetatorii de la Institutul National de Sanatate si Protectia Mediului din Bilthoven, Olanda, au ajuns la concluzia ca 69% dintre persoanele ce consuma in medie 4-5 cani de ceai pe zi sunt mai protejate imptriva imbolnavirii decat o persoana ce consuma mai putin de 2-3 cani.
In plus, cercetatorii din Australia au remarcat ca o ceasca de ceai ar fi urmatoarea arma in lupta impotriva cancerului de piele. Cei care sunt hipotensivi ar trebui sa bea ceai negru, caci este un foarte bun stimulator cardiac.
Ceaiul verde poate preveni si boala Alzheimer, o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, limbajul si comportamentul. Datorita cafeinei si taninului combinate cu uleiuri esentiale are si un gust deosebit.
Academia de Medicina din New York a organizat un simpozion intitulat Efectele Fizice si Psihice ale Ceaiului prin care a demonstrat ca ceaiul, in comparatie cu cafeaua nu cauzeaza nervozitate, insomnie, dureri de stomac, indiferent de cantitatea bauta. Ceaiul este un medicament miraculos pentru mentinerea sanatatii, avand o putere extraordinara de prelungire a vietii.
Ceaiul poate ajuta si la reducerea tartrului dentar. Conform cercetatorilor de la Colegiul de Medicina Dentara din Tokyo, lupta impotriva bacteriilor dentare, bolilor gingivale.

[mariana scarlat]

Anasonul - intre medicament si condiment
Planta anuala, erbacee, ce atinge la maturitate cca 80 cm inaltime, Anasonul (denumit stiintific Pimpinella anisum), este considerat drept unul dintre cele mai aromate condimente, fiind adesea folosit la prepararea dulciurilor sau bauturilor. Desigur ne referim la fructele sale, impropriu numite si seminte.
Planta are importante actiuni terapeutice si poate fi folosita cu succes in tratarea sau ameliorarea unor afectiuni, in principal ale aparatului digestiv. Datorita substantelor pe care le contin semintele sale (in special uleiul volatil), anasonul are actiune expectoranta, fiind folosit in bronsita si stari de tuse productiva. Cele mai cunoscute efecte sunt cele asupra aparatului digestiv si asupra sistemului nervos. Drept urmare, este indicat in tratarea unor afectiuni precum: dureri gastrice, digestie greoaie, spasme intestiale, balonari, colici intestinale la copii si sugari. Intrucat stimuleaza secretia salivara, gastrica, intestinala si pancreatica produce efecte rapide si vizibile in tratarea tulburarilor de alimentatie, bulimie sau anorexie.
Folosit in doze moderate, in tratament supravegheat, este benefic in cazuri de migrene, astenie nervoasa, insomnii, artrita si reumatism. Pentru o eficienta ridicata se foloseste sub forma de ceai, infuzie sau ulei de anason.
Ceaiul se prepara din seminte de anason care se lasa la fiert cca 1 minut. La o cana de apa se foloseste o lingurita rasa de seminte. Pentru tratarea afectiunilor aparatului digestive, se va urmari un tratament de 2 saptamani, in care se vor bea zilnic 3 cani de ceai, cate una dupa fiecare masa principala a zilei.
Infuzia se prepara dintr-o lingurita de seminte la o cana de apa. Acestea se vor presa/strivi bine inainte. Apoi se va turn apa fierbinte peste ele si se vor lasa la la infuzat cca 15-20 minute. Doza uzuala de tratament este de o jumatate de cana de infuzie inainte de fiecare masa principala.
Atentie: Nu trebuie utilizat in mod excesiv. Depasire dozelor la prepararea ceaiurilor sau infuziilor si consumarea lor in mod prelungit produce efecte adverse nedorite, precum: supra-excitarea sistemului nervos manifestata prin nervozitate, logoree, insomnii, ameteli si chiar convulsii puternice sau iritarea mugoasei gastrice.
Preparatele pe baza de anason nu sunt recomandate celor ce sufera de gastrite hiperacide, enterocolite ulcer gastric si duodenal.
Insa utilizarea cea mai frecventa a anasonului este desigur in alimentatie, la condimentarea dulciurilor de tot felul (prajituri, gemuri si dulceturi), a siropurilor si bauturilor (alcoolice si nonalcoolice ) si uneori la aromarea diverselor sosuri si preparate din carne.

[dicarmencitta1957]

Bravo dragelor,foarte interesant acest topic,aici caut cand am nevoie,imi este mai lesne sa caut aici decat pe ,Mr Google.

[silvi0ara]

Bravo fetele,bune informatii.

[dicarmencitta1957]

Nu am stiut ca rostopasca este buna in afectiunile hepatice,bravo Mari,S.Am sa incep sa beau si ceai de rostopasca,poate imi vindeca si mie ficatul,meu gras(asa spune doctora).Bravos.