Strudel de dovleac

Avantajul atunci cand ti se duce vestea ca-ti place sa gatesti este acela ca incepi sa primesti tot felul de mici atentii, menite sa iti usureze sau diversifice, dar in orice caz sa iti sustina, pasiunea. Asa m-am ales si eu cu o punguta de dovleac gata ras, multumesc frumos cui se stie cu musca pe caciula :) .

Dovleacul ras (in cazul meu - si foarte bine scurs, fiindca fusese congelat) se pune in jumatate din cantitatea de unt la calit, impreuna cu zaharul si scortisoara (foto 2). Atentie insa, cantitatea de zahar nu e batuta in cuie, amestecul trebuie gustat si ajustat in functie de cat de dulce este si dovleacul in sine. Amestecul se tine pe foc pana cand zaharul s-a topit, zeama a scazut; apoi se lasa la racit.

Foile de placinta (am luat pentru prima data din cele refrigerate, avantajul e ca le poti folosi imediat, fara sa mai astepti sa se decongeleze) le ungi intre ele cu restul de unt topit. Pe latimea foii pui jumatate din compozitie (foto 3), rulezi (foto 4) si indoi la capete. Repeti operatiunea si cu restul compozitiei. In functie de umplutura poti pune mai multe foi. Riscul este ca la cuptor, sub greutatea umpluturii, foile sa se rupa daca sunt prea putine sau prea subtiri, te orientezi la momentul impachetarii strudelului.

Cele doua suluri le asezi intr-o forma nitel adanca si tapetata cu hartie de copt (foto 5), le ungi cu putin ou batut (foto 6) si le pudrezi cu zahar (foto 7). Se pun la cuptorul preincalzit, la 190 de grade, pret de o ora.

Strudelul se taie frumos si se serveste atunci cand s-a racit complet. Pofta buna!