Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este "oprit" dupa 365 de zile si intors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la inceput in ziua de Anul Nou. Asemanator divinitatii, timpul se naste anual, intinereste, se maturizeaza, imbatraneste si moare pentru a renaste dupa alte 365 de zile. In noaptea de Anul Nou se considera ca se ingroapa Anul Vechi si se naste Anul Nou.

Aceasta noapte, 31decembrie spre 1 ianuarie, in care se innoieste timpul a fost dintotdeauna incarcata de conotatii magice, plina de simboluri si semnificatii prezicatoare de viitor.

Timpul obiectiv, care curge spre infinit, este "oprit" dupa 365 de zile si intors, precum ceasornicul, pentru a fi reluat de la inceput in ziua de Anul Nou. Asemanator divinitatii, timpul se naste anual, intinereste, se maturizeaza, imbatraneste si moare pentru a renaste dupa alte 365 de zile. In noaptea de Anul Nou se considera ca se ingroapa Anul Vechi si se naste Anul Nou. Ideea innoirii timpului supravietuieste in Calendarul popular unde "sfintii" sunt tineri, maturi si batrani, dupa sansa sau nesansa avuta la impartirea sarbatorilor.

Este ziua in care se umbla cu "Plugul" si "Plugusorul", primul apartinand flacailor, cel de al doilea copiilor.

Ceata celor mari, flacai si proaspeti insurati, poarta cu ei, de la casa la casa, un plug inhamat la doi boi, tragand simbolic in curtea fiecarei case cate o brazda. Dintre obiectele de recuzita, mai fac parte un bici si clopote de la animale, cu care se produc zgomote de mare intensitate la diferite momente ale rostirii textului.

Cetele de copii au cu ele numai bici si clopotei, uneori si un plug de lemn miniaturizat.

in seara acestei zile, se practica o serie de obiceiuri, menite sa interpreteze potentialul agricol al anului care incepe, cel mai utilizat fiind "calendarul de ceapa". Se iau 12 foi din doua jumatati ale unei cepe si se pune in fiecare aceeasi cantitate de sare. A doua zi dimineata, cel mai varstnic barbat din familie interpreteaza dupa cantitatea de apa adunata in fiecare foaie care dintre lunile anului viitor va fi cea mai ploioasa si care cea mai secetoasa.


Semne bune (si rele) anul are

Bineinteles ca noaptea de reinnoire a anului este insotita de un mare numar de superstitii, tot ce facetii in ziua aceasta poate determina norocul pe care il veti avea anul viitor.

Nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele, dar in schimb casa trebuie sa fie curatata temeinic in toate ungherele.

Aduce ghinion daca agatati calendarul si daca intoarceti fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.

Nu e bine sa intrati in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales noi) in fiecare portofel. De asemenea, trebuie sa intrati in noul an fara datorii, daca nu veti avea datorii tot anul. Pentru a avea un an banos, in dimineata de 1 ianuarie puneti bani de argint in apa cu care va spalati pe fata.

Nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa. Nu spargeti nimic in prima zi a noului an si mai ales nu plangeti in prima zi a noului an, daca nu va fi un an trist. E semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou, inseamna ca va fi un an cu multe boli.

Acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii o persoana draga de mana, iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.

In unele zone se zice ca de la lasarea intunericului si pana la ivirea zorilor lumina nu trebuie stinsa lumina in nici o casa si nimeni nu are voie sa doarma. In general se zice ca Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.

Dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca. Prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita. Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un an norocos.

De Anul Nou pentru pretendentii la insuratoare sau la maritis, exista obiceiul canilor. Femeile varstnice asezau sub canile de pamant, carbune, bani, un pieptene, o floare etc. Cand tanarul sau tanara nimerea sub cana ridicata carbune sau floare, insemna ca viitoarea pereche era neagra sau frumoasa ca o floare.

Faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an pentru a va merge bine la serviciu tot anul.

Daca imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie, va innoiti o data cu anul, deci veti avea o sanatate buna. Sau, daca vreti sa fiti voios tot anul e bine sa va imbracati in rosu in noaptea de Revelion.

Se zice ca obiceiul petardelor este urmarea traditiei de a face mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele. Inainte erau clopotei, tobe si strigate.


Sfantul Vasile cel Mare

Acestei zile i se mai spune si Craciunul mic pentru ca, in traditia populara, se spune ca Vasile ar fi fost numele pe care l-ar fi primit la nastere Mantuitorul, Iisus fiind numele pe care 1-a primit odata cu taina botezului.

Mai exista, de asemenea si lengenda populara a Sfantului Vasile care spune ca e mare betiv; dar e om tare bun la suflet. El s-a rugat lui Dumnezeu sa-i dea o zi si acesta i-a dat cea-dintai zi, Anul Nou, intai ianuarie. Sfantul Vasile a luat un clopotel si a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa ureze.

De aceea, de atunci, Sfantul Vasile e considerat mare poznas. Este, de aemenea, vazut ca un “holtei”, imparatul iubirilor. El petrece si iubeste, joaca si canta. Asa ca, in aceasta zi, se tin intotdeauna petreceri mari.

in cursul diminetii acestei zile, grupuri de copii merg cu “Sorcova", confectionata din flori de hartie; se rosteste un text scurt augural, lovindu-se usor cu sorcova pe umarul celui caruia i se ureaza. Odinioara, sorcova era un manunchi de nuiele inverzite, aceasta fiind adevarata semnificatie a gestului augural (tinerete, vigoare, belsug).


Ajunul Bobotezei (Botezul Domnului)

Preotul merge din casa in casa si stropeste cu apa sfintita casa, acareturile si pe cei ai casei. Pe o masa, se aseaza tot felul de bucate din care preotul trebuie macar sa guste pentru a le sfinti. O mana de fan si de graunte se pune sub fata de masa, apoi aceasta se amesteca se amesteca cu hrana care se da animalelor si pasarilor. Fetele cer preotului putin busuioc pe care il vor folosi ulterior la o serie de practici de atras iubirea flacailor. in fine, numarul practicilor este foarte mare si ele se deosebesc de la zona la zona.

Aceasta zi se serbeaza prin post. In noaptea dinaintea Bobotezei se deschid cerurile si Dumnezeu indeplineste rugaciunile celor care au privegheat si au postit. Mai ales fetele si flacaii de insurat tin aceasta zi ca sa-si ghiceasca ursitul.


Boboteaza (Botezul Domnului)

Se zice ca in aceasta zi, o data cu sfintirea de catre preot a apei (aghiazma mare), sunt sfintite toate apele pamantului. Aglomeratia umana din aceasta zi la biserica, intrecand in numar participarea credinciosilor la oricare slujba de peste an si unica in tot spatiul crestin, se explica prin faptul ca fiecare doreste sa-si duca acasa macar o sticla cu apa sfintita, care are numeroase utilizari: se stropesc cu ea vitele, se da la cei bolnavi, se pune putin in prima scalda a copilului nou-nascut, este parte componenta a unor amestecuri folosite in vraji si farmece, se stropeste cu ea prin casa in caz de furtuna si trasnete etc.

Este o mare sarbatoare crestina din perioada celor "12 zile sfinte dintre ani", este ziua in care se praznuieste botezarea domnului lisus in apa Iordanului de catre Sf. Ioan Botezatorul.

In aceasta zi se crede ca apele toate sunt sfinte si e mare pacat sa speli sau sa arunci necuratii in apa.

In seara de Boboteaza tinerii umbla cu Iordanitul, se duc pe la case, colinda si stropesc, iordanesc, pe toti din familie cu apa sfintita, ca sa le poarte noroc. Se fac focuri in curti, se trage cu pusca pentru a speria diavolii care fug si se ineaca in ape adanci.


Ziua Sfantului loan Botezatorul (Inaintemergatorul Domnului)

Este ziua care incheie sarbatorile de iarna. Biserica a randuit sa-l praznuiasca pe Botezatorul Ioan a doua zi dupa Boboteaza. Ziua de Santion este o zi de mare bucurie. Cine nu se veseleste in aceasta zi, va fi trist tot anul.

Nanasul lui lisus este si patronul pruncilor, el ii scuteste de nenorociri si-i ajuta sa nu moara nebotezati. In aceasta zi se organizeaza in unele zone Masa moasei. Femeile se duc cu plocoane la moasa care le-a ajutat sa aduca pe lume copii. Are loc apoi o petrecere cu mancare si bautura in timpul careia femeile rup cate o bucata din colacul mare facut de moasa si incearca, dupa forma bucatii de colac, sa ghiceasca daca vor mai avea copii, daca vor naste fete sau baieti.

In alte zone se tine Iordanitul sau Tontoroiul femeilor. Se crede ca in aceasta zi femeile sunt mai puternice decat barbatii lor carora nu le gatesc nimic si pe care nu-i ajuta in gospodarie. Ele se aduna acasa la o "gazda", fac o petrecere cu lautari fara sa-i cheme si pe barbati, iar cand ies pe ulita ii prind pe barbatii intalniti intamplator si le cer cate o vadra de vin ca rascumparare, altfel ii arunca in rau sau ii "iordanesc" stropindu-i cu apa.

Recomandari electrocasnice

Panini Maker Large

- 23 %
389.99 lei
299.99 lei
TRANSPORT GRATUIT
pentru comenzi mai mari de 100 de lei
PLATA IN RATE FARA DOBANDA
pana la 12 rate

  • 5 comentarii
  • Fara foto
  • Fara foto

    Stanica Cioara, 04 ianuarie 2015

    doamne ajuta pe pacatosi sa biruiasca in credinta si cu rugaciune sa primeasca cele de trebuinta AMIN

  • constanta proca

    constanta proca (Chef de cuisine) , 30 mai 2010

    Felicitari pentru articol !

  • valentina ionita

    valentina ionita (Chef de cuisine) , 09 mai 2009

    Suntem un popor atat de norocos,avem o tara frumoasa,bogata,obiceiuri si traditii superbe,dar din pacate uitam sa ne mai tinem datinile si obiceiurile... Eu,incerc cat pot de mult sa le pastrez si sa i le transmit cat mai bine fiicei mele.

  • iuliana tarnoveanu

    iuliana tarnoveanu (Chef de cuisine) , 13 iunie 2008

    Datul la grinda se face in prima zi a Noului an,de St.Vasile.

  • iuliana tarnoveanu

    iuliana tarnoveanu (Chef de cuisine) , 13 iunie 2008

    Sunt atitea obiceiuri frumoase !As aminti de acela in care copii mici sunt dati la grinda si pentru care se fac pregatiri speciale indeosebi colacii impletiti care se aseaza pe crestetul acestora.