Cate ceva despre caise

(Articol realizat de Zana B.)

In secolul XVIII, Lumea Noua face cunostinta si ea cu fructul auriu, adus de exploratorii spanioli si plantat in gradinile misiunilor spaniole din California. In 1792 se inregistreaza prima mare productie de caise californiene. Astazi, 97% din cultura de caise a Americii se concentreaza in statul California, situat pe locul 6 in topul celor mai mari producatori de caise, dupa Turcia, Italia, Spania si Grecia.

In Roma caisul era cunoscut sub numele de Malus Armeniaca (mar de Armenia), inAustria, se numeste Marille, in Polonia Morella, in Cehia este cunoscut ca Merunca sau Marulita.

Valoarea nutritiva

Ca si piersicile, dar mai nutritive decat ele, "fructele miezului verii" contin impresionante cantitati de provitamina A: 1400 mg la suta de grame (dublu fata de piersici si de 30 de ori mai mult decat merele). Sunt si o excelenta sursa de vitamina C, B1, B2, de fier, calciu si fibre, fosfor si magneziu. Suficiente motive ptr. a fi recomandate in anemii, convalescenta, oboseala fizica si intelectuala, boli ale pielii sau ale sistemului nervos. O alta calitate importanta dietetica consta in continutul bogat de potasiu - in fructele proaspete ajunge pana la 350mg la 100g. Iata de ce caisele proaspete, sucul de caise cu pulpa, decocturile sunt un mijloc diuretic si depurativ foarte eficace. In plus, exercita o importanta actiune alcalinizanta in organism, de aceea sunt foarte indicate in dieta bolnavilor cardiovasculari si renali. Sunt sarace in grasimi, calorii si sodiu.

Atentie!

Atat caisele proaspete, cat si cele conservate contin salicilat natural (un compus asemanator aspirinii), care poate provoca reactii alergice la persoanele sensibile. Din pacate, samburii, pe care-i spargem cu aceeasi bucurie ca in anii copilariei, nu sunt deloc indicati. Contin amigdalina, ce provoaca indigestie sau alte tulburari gastrointestinale.

Alegere

Caisele sunt renumite ptr. pielita lor catifelata, parfumul delicat si gustul patrunzator de dulce. Alegeti-le pe cele carnoase, nu foarte tari, de un galben portocaliu.

Daca fructul este tare si usor verzui, nu-si va dezvolta aroma pe de-a-ntregul. Chiar si cand nu sunt coapte pe deplin, caisele ar trebui sa emane un parfum.

Evitati fructele cu pieita batuta. Petele mici nu sunt intotdeauna un semnal de alarma. Daca nu au atacat pielita fructului, atunci nici gustul nu este afectat.

Depozitare

Spalati fructele inainte de a le manca. Cele moi, foarte coapte, sunt zemoase si trebuie consumate cat mai repede, deoarece se strica foarte repede.

Caisele verzi, atunci cand nu le folositi la dulceata, se pastreaza intr-o punga de hartie la temperatura camerei, departe de caldura sau de lumina soarelui.

Daca vreti sa se coaca mai repede puneti in punga o banana sau un mar. Daca sunt gata coapte pot rezista 2-3 zile in frigider.

Preparare

Caisele pot fi folosite in multe retete, ca tarte, prajituri, budinci, gemuri, compoturi, bauturi, chiar si mancaruri - se asociaza bine cu carnea de pasare sau porc.

Fripte la gratar, pe frigaruie, caisele pot deveni o delicioasa garnitura la friptura de pui sau pot fi folosite in diferite salate.

Din caisele proaspete puteti prepara un sos pentru diverse deserturi. Puneti caisele intregi sau taiate intr-un sirop de fructe care fierbe la foc mic, acoperiti si lasati 5-7 minute, sa se inmoaie. Pentru un plus de aroma adaugati cuisoare sau un baton de scortisoara.

Va ofer si o reteta de glazura ce poate fi folosita la torturi, inghetate, iaurt.Amestecati 2 cani de caise taiate felii cu o lingura de zahar tos, 2 linguri nectar de caise si vun alb dulce, dupa gust.

Caisele uscate pastreaza in mare parte calitatile nutritive ale celor proaspete. Se pot consuma ca atare, dar, daca doriti sa le rehidratati, le puteti tine 2 ore in apa rece. Sau le puteti fierbe in putina apa, impreunma cu vin alb sau suc de fructe, pana se inmoaie (15 minute).

Caisele uscate se comercializeaza sub diverse forme: cele mai comune sunt jumatatile de un portocaliu aprins. Aceasta culoare intensa este rezultatul tratarii cu bioxid de sulf. Exista si caise mici si intregi care provin din Turcia si care sunt cele mai gustoase.

Caisele conservate (in compoturi) pot constitui un adaos rapid si sanatos la branza de vaci, iaurturi, inghetate, deserturi, salate.

Samburii de caisa sunt folositi ptr. aromarea unor lichioruri, in uleiuri, parfumuri, diverse produse farmaceutice sau cosmetice.

Omlete cu frisca si gem

Ingrediente: 7 oua, 400 ml lapte, 100g zahar, 60g faina, gem de caise

Preparare: Galbenusurile se bat cu zaharul, laptele si faina pe aburi pana se formeaza o crema. Se ia de pe foc si se lasa la racit. Se amesteca apoi cu albusurile batute spuma, se imparte compozitia in trei parti egale, care se coc separat la cuptor. Se pun pe un platou si se umplu omletele pe rand cu gem de caise, se ruleaza si se garnisesc cu frisca.Se servesc reci.

Caise a la Conde

Ingrediente: 350g orez, 1,5 l lapte, 200g zahar, 2 plicuri zahar vanilat, 1 1/2 lingura unt, 1 lamaie sau 1 portocala mare, 1kg caise mari, 300g zahar, 1 lingurita esenta migdale

Preparare: Orezul spalat se pune intr-o cratita cu apa cat sa-l acopere si se fierbe 5 minute; se scurge, se clateste cu apa si se pune la fiert cu laptele, zaharul, sucul de lamaie, sare si unt. Se mai lasa sa dea cateva clocote si se da la cuptor, la foc mic, 40 minute. Cand este gata, se pune vanilia si se lasa sa se raceasca. Caisele se spala, se taie in jumatati si se indeparteaza samburii; 6 jumatati se paseaza si se dau deoparte. Se fierbe zaharul cu 400ml apa pana se leaga, se adauga caisele, se fierb cateva clocote si se scot. In siropul ramas se pun caisele pasate si se fierb pana se ingroasa putin (jeleu); compozitia se ia de pe foc si se adauga esenta de migdale. Orezul se monteaza sub forma de coroana, se asaza caisele in centru si se acopera cu jeleu caldut. Se tine la rece 30-40 minute inainte de a servi.

Nectar de caise verzi

Ingrediente: 500g caose verzi, 1 kg zahar

Preparare: Se pun caisele fara samburi intr-o oala cu 2 l de apa si zahar. Se fierb incet, luind spuma din cand in cand. Se scot cu o spumiera si se trec printr-o sita. Pulpa rezultata se amesteca cu siropul din oala. Se mai da un clocot. Se toarna nectarul in sticle, se capseaza si se pastreaza la rece.