Bine ati venit in ASIA CAFE! Aici, Radu Popovici, expertul nostru in ale bucatariei asiatice, ne va povesti incepand cu aceasta saptamana din experientele sale gastronomice din indeparatata Asie.
Miam-miam!

Nu-mi ascund dragostea si pasiunea pentru bucataria thailandeza. Am cunoscut-o si am indragit-o totusi doar de putin timp. Cand am calatorit prima oara la Bangkok (de fapt, prima oara si in Asia), in februarie 2005, imi amintesc ca eram cam speriat de perspectiva de a manca din bucataria locala.

Hotelul unde stateam, avea 4 restaurante: unul occidental, unul thailandez, unul chinezesc si unul japonez. In prima zi am mancat la hotel, chestie pe care, dupa aceea, n-am mai repetat-o niciodata, la restaurantul occidental. Mancare foarte buna, dar destul de scumpa. Cred ca nu m-ar fi tinut bugetul sa fac asta zilnic. Am cochetat o clipa cu ideea de a manca la McDonald’s, dar m-am palmuit singur (mental, bineinteles). Cum adica? Zburasem mii de kilometri, eram intr-o tara exotica, cu o cultura deosebita si surprinzatoare, iar eu vroiam sa mananc chestii de care acasa nici nu ma atingeam? Oare ma tampisem?

Mi-am luat inima in dinti si am intrat in restaurante thailandeze; la inceput mai timid, apoi din ce in ce mai in largul meu. Situatia mi-a fost usurata de faptul ca toate meniurile erau traduse si in engleza (mi-aduc aminte cat de sarac era vocabularul meu culinar pe atunci) si aveau… fotografii.

Normal, am comandat ceea ce mi se parea ca arata mai “sexy” in poze. Doamne, ce mancare buna! Nu-mi venea sa cred ca, din cauza prejudecatilor si a lipsei de informatii, era cat p-aci sa ratez acea experienta extraordinara. Ce gusturi, ce arome… si cat de nemaipomenit arata totul. Atunci mi s-a schimbat viata pentru ca, desi gateam si acasa, mi se deschisese in fata un nou univers. Datorita mancarii am ajuns sa ii inteleg si sa ma apropii de thailandezi si tot mancarea este cea care m-a facut sa iubesc Bangkok-ul.

Incepand cu aceasta calatorie, am luat decizia ca, oriunde as fi, sa mananc doar din bucataria locala. Si asa am facut peste tot unde am mai calatorit.

La a doua mea calatorie in capitala Thailandei, lucrurile stateau altfel. Trecusera 3 ani in care ma lasasem prins tot mai mult de pasiunea pentru gatit. Ma documentasem, cumparasem un wok de fonta si unul teflonat, gatisem de nenumarate ori feluri thailandeze, cunosteam ingredientele si tehnicile de gatit… pot spune ca eram deja un bucatar amator.
Bineinteles, nu a mai fost doar o vizita strict turistica, ci mai mult una de documentare. Am colindat prin piete, am privit localnici gatind pe strada, sau in restaurante, am discuta cu bucatari si vanzatori de condimente, ba chiar am si platit cursuri de bucatarie thailandeza (cum aveam sa fac o saptamana mai tarziu, in Cambodgia vecina, platind cursuri de bucatarie cambodgiana).

Nu pot sa nu ma laud putin: toti cei cu care am discutat au fost placut surprinsi de cunostintele mele despre ingredientele si mancarurile specific thailandeze. Oricine se bucura cand un strain arata interes pentru cultura tarii sale. Cel care mi-a fost profesor la curs, dl. Rim, mi-a spus, in engleza lui aproximativa, ca deja stiu binisor principiile de baza. Cred ca spune asta tuturor elevilor, pentru ca thailandezii sunt un popor extrem de amabil. Totusi, gatind acolo, m-am simtit ca pestele in apa, m-am miscat cu siguranta si stiu ca am facut fata mai mult decat onorabil.
 
Marele handicap al celui care vrea sa gateasca retete thailandeze este cel al ingredientelor. Daca sos de peste, ghimbir, taitei de orez, hartie de orez, limete, alune, lapte de cocos si chiar, uneori, pasta de curry se gasesc in supermarketuri, alte ingrediente lipsesc cu desavarsire si nici nu se vad semne ca situatia s-ar putea indrepta: lemongrass, limete kafir, frunze de limeta kafir, tamarind, pasta de creveti, creveti uscati, galangal, radacina de coriandru, taitei de fasole soia, vinete thailandeze (care sunt de o varietate extraordinara, de la cele mici cat un bob de mazare, pana la cele cu care suntem si noi obisnuiti), miez proaspat de nuca de cocos, flori de bananier, radacini de lotus, cele trei feluri de busuioc thailandez… si lista ar putea continua.

Stiu ca multi comercianti nu se aventureaza sa aduca aceste ingrediente fiindca se tem ca vor ramane cu marfa nevanduta. Nu este mai putin adevarat ca nici nu fac nimic pentru a-si promova produsele.

Totusi, cu unele mici compromisuri si aproximatii, reusesc sa-mi gatesc felurile preferate si sa fac placere celor care ma viziteaza, in special fiilor mei. Lista de substituenti postata in acest blog va poate fi si voua de ajutor. Am intocmit-o pe baza experientei personale si a informatiilor gasite in carti si pe internet.

- Va urma -

Radu este un iubitor al civilizatiei si artelor culinare asiatice, absolvind cursuri de gastronomie la Bangkok (Thailanda) si Pnom Penh (Cambodgia).

El a tradus volume culinare pentru Reader's Digest, are rubrici in diverse reviste si este realizatorul a doua emisiuni culinare pe postul Brava TV.

De asemenea, va recomandam blogul lui, reteteleluiradu.ro precum si site-ul condimenteweb.ro realizat de dansul, o adevarata enciclopedie a tuturor tipurilor de condimente.

Va asteptam intrebarile si feedbackul!

Recomandari electrocasnice

Panini Maker

- 12 %
249.99 lei
219.99 lei
TRANSPORT GRATUIT
pentru comenzi mai mari de 100 de lei
PLATA IN RATE FARA DOBANDA
pana la 12 rate

  • 7 comentarii
  • Fara foto
  • dicarmencitta1957

    dicarmencitta1957 (Chef de cuisine) , 14 martie 2010

    Felicitari pentru articol domnule Radu,ca de obicei toate sunt superrr,avem ce sa invatam de la dumneavostra.

  • constanta proca

    constanta proca (Chef de cuisine) , 21 iunie 2009

    Ca de obicei un articol de nota 10.

  • cely snijec

    Cely Snijec (Chef de cuisine) , 15 mai 2009

    Miam, miam si eu sunt o gurmanda. Imi plac articolele de genul acesta.

  • Fara foto

    Radu Popovici (Chef de cuisine) , 06 aprilie 2009

    @samoila tudorel: Urmarea este scrisa demult, cei de la gustos.ro hotarasc momentul in care se posteaza pe site. Din cate cred, astazi va intra partea 5, si ultima.

  • Fara foto

    Crasovan Ruja (Chef de cuisine) , 04 aprilie 2009

    Va felicit pentru articol; astfel aflam si noi multe lucruri interesante de pe alte meleaguri.

  • samoila tudoderel

    samoila tudorel (Chef de cuisine) , 03 aprilie 2009

    "Va urma-va urma"....dureaza de ceva timp! Am intrat si pe bloguri, asteptam, dar cat? Ne-a captat atentia si... ochii in soarele orientului.

  • alynapopa84

    alynapopa84 (Chef de cuisine) , 30 martie 2009

    Imi place articolul, este foarte bun. Si imi doresc foarte mult sa cunosc in profunzime cultura Thailandezilor. Sunt foarte diferiti de noi si tocmai de aceea ma atrage.