Un actor de premiul Nobel: Ghimbirul (Zingiber officinale)

Bine ati venit in ASIA CAFE! Aici, Radu Popovici, expertul nostru in ale bucatariei asiatice, ne va povesti incepand cu aceasta saptamana din experientele sale gastronomice din indeparatata Asie. Radu este un iubitor al civilizatiei si artelor culinare asiatice, absolvind cursuri de gastronomie la Bangkok (Thailanda) si Pnom Penh (Cambodgia). El a tradus volume culinare pentru Reader's Digest, are rubrici in diverse reviste si este realizatorul a doua emisiuni culinare pe postul Brava TV. De asemenea, va recomandam blogul lui, reteteleluiradu.ro precum si site-ul condimenteweb.ro realizat de dansul, o adevarata enciclopedie a tuturor tipurilor de condimente. Va dorim lectura placuta si va asteptam intrebarile si feedbackul! Pe scena culinara, ghimbirul este un personaj cu 1000 de fete. Mare maestru al deghizarii, este atat de versatil incat isi gaseste locul oriunde: dulciuri, bauturi racoritoare si alcoolice, supe, curry-uri, tocane, sosuri, inghetate... Ar putea lua usor Nobelul culinar.

Un actor de premiul Nobel: Ghimbirul (Zingiber officinale)

Debutand acum mii de ani, in sudul Chinei, ghimbirul se produce astazi pe toate scenele lumii: cel mai mult in India (peste 50% din productia mondiala), dar si in Brazilia, Jamaica, Nigeria si intreaga Asie de sud si sud-est.

Calitatile sale exceptionale - aroma racoritoare si citrica, gust puternic si iute - sunt mostenire de familie. Zingiberaceae este o familie de vita nobila, cu descendenti putini si exotici, dar ilustri: zedoary, cardamom, curcuma, galangal.

Vechii greci l-au admirat si denumit "zingiberis", iar romanii "zingiber". De la ei se trag toate denumirile din limbile europene de astazi: "gingembre" in franceza, "ginger" in engleza, "ingwer" in germana, "zenzero" in italiana, "jengibre" in spaniola samd.

Cu toate ca este un rizom, adica partea subterana a unei radacini, in retete ghimbirul este denumit radacina si este comercializat sub mai multe forme, in ton cu versatilitatea sa deosebita.

- radacini intregi, proaspete: sub aceasta forma are cel mai puternic gust si cea mai imbatatoare aroma.

- pudra: se obtine din radacina de ghimbir uscata si macinata. Gustul si aroma sunt mult mai slabe si nu pot substitui in retete rizomul proaspat

- conservat: este preparat din rizomi tineri, decojiti si feliati, apoi fierti in sirop gros, de zahar. Ghimbirul astfel conservat este moale si carnos, dar foarte iute.

- confiat: este obtinut prin fierbere in sirop de zahar, apoi uscat la aer si rulat prin zahar.

- murat: este taiat feliute subtiri ca hartia si apoi murat in otet si colorat cu sfecla. In aceasta forma se numeste "gari", are culoare rozalie si se serveste alaturi de sushi, pentru a reimprospata cerul gurii intre imbucaturi. Mai este conservat sub forma de firisoare subtiri, murat in umezu si colorat cu frunze de susan salbatic. Culoarea sa este rosie stralucitoare si este servit alaturi de mincaruri japoneze ca gyūdon, okonomiyaki si yakisoba.

Apt sa joace cu succes multe roluri diferite, in mod surprinzator ghimbirul nu a avut mare succes in Europa, cu toate ca era un condiment important pe vremea romanilor si a continuat sa fie chiar si in Evul Mediu. Popularitatea actuala a bucatariei asiatice a determinat insa cresterea cererii, iar astazi, aproape toate supermarketurile ofera ghimbir proaspat, pudra, confiat sau murat.

Pe scena asiatica, ghimbirul este utilizat aproape exclusiv proaspat, feliat, tocat, ras sau zdrobit. Daca  ghimbirul proaspat este fiert, iuteala sa creste, iar aroma scade. Thailandezii adauga ghimbir ras alaturi de alte condimente cand prepara celebrele lor paste de curry. Indonezienii prepara paste pe baza de ghimbir si ardei iuti cu care freaca bucatile de carne inainte de a le gati.

Ghimbirul prajit se comporta diferit, domolindu-si iuteala. Prajit, are o empatie deosebita fata de usturoi, ceapa si ardei iuti, combinatie care sta la baza multor mancaruri delicioase din bucataria indiana.

Ghimbirul este o vedeta importanta si pe scena japoneza, unde este folosit la marinarea carnii, la servirea celebrului sushi si la desavarsirea multor alte feluri traditionale.

Ghimbirul uscat este destul de diferit, atat ca gust, cat si ca aroma, si nu poate substitui rizomul proaspat. El este doar un ingredient optional in amestecurile numite „curry" si in mixurile "5 arome" (din China) si berebere (din Etiopia). Europenii folosesc ghimbirul uscat doar pentru a da aroma dulciurilor.

Suntem si noi europeni, dar hai sa reabilitam ghimbirul si sa profitam de versatilitatea sa! Avem inaintea noastra un minunat, surprinzator si urias univers al aromelor si gusturilor.

 

Comentarii

Pentru a comenta trebuie sa fii autentificat. Log in

Prajitura pufoasa cu fructe

Prajitura pufoasa cu fructe

Reteta de prajitura pufoasa cu fructe. Prajitura pufoasa cu fructe reteta simpla. Retete de prajituri cu fructe. Prajituri...

Prajitura pufoasa cu fructe
Salata de vinete cu pasta de rosii

Salata de vinete cu pasta de rosii

Reteta de salata de vinete cu pasta de rosii. Salata de vinete cu pasta de rosii reteta simpla. Reteta de salata de vinete cu...

Salata de vinete cu pasta de rosii
Batoane cu magiun

Batoane cu magiun

Reteta de batoane cu magiun. Batoane cu magiun sau gem reteta pas cu pas. Reteta de batoane de post. Retete de batoane....

Batoane cu magiun
Parteneri
Desert pasca cu branza si ciocolata
Bucataras.RO

Desert pasca cu branza si ciocolata

Retete pentru mese in familie Pentru masa de Paste, am ales o rețetă de pască cu brânză și ciocolată. Am avut ca...

Desert pasca cu branza si ciocolata
Nectar de caise
Culinar.RO

Nectar de caise

Bun de baut,bun la cremele prajiturilor,bun de tinut o iarna intreaga!! pentru concurs toamna se numara borcanele

Nectar de caise
Tort cu ciocolata si caise
ReteteCulinare.RO

Tort cu ciocolata si caise

Tort cu ciocolata si caise