Într-o zi de toamnă splendidă, cum nu te aşteptai să fie pe 10 noiembrie, am sosit la Vila Leonida din Buşteni. Am ajuns la casa de vacanţă a Generalului Paul Leonida, construită în anii '30 şi acum transformată în hotel de 4 stele, curioşi să-i descoperim istoria şi povestea culinară, însă neştiind că vom pătrunde într-un univers al bunului gust şi al atenţiei la detalii.

De la prima vedere eşti impresionat de frumoasa restaurare a edificiului, nimic nu este nelalocul lui, toate elementele acestui spaţiu se potrivesc întocmai. Porţile de la intrare, clanţele, uşile, recepţia, scările cu balustrade atent sculptate, curăţenia, personalul amabil şi zâmbitor, toate promiteau o experienţă plăcută la Vila Leonida.

Organizatorii ne-au întâmpinat cu o gustare copioasă în aer liber, stropită cu ţuică şi afinată. Am degustat bunătăţi pregătite atent, în mod natural şi tradiţional de către Plaiul Tălii Breaza, mai exact: ghiudem, babic, şunculiţă, muşchiuleţ de porc, diverse afumături, zacuscă şi alte bunătăţi menite să te facă fericit într-o zi aşa frumoasă de toamnă. Unde mai pui că aveam şi vedere către munţii Bucegi.
 

După ce s-au aşezat bine aceste bunătăţi în stomacurile noastre hulpave, am fost invitaţi în restaurantul vilei - La Cerdac, la al doilea act al periplului gastronomic: un amestec copios între prânz şi cină, aşa cum se petrecea, probabil, când se strângea întreaga familie a Generalului Leonida la mesele festive.

Preparatele au fost însoţite cum se cuvine de vinurile premium ale Casei de Vinuri Cotnari (Colocviu şi Domenii), alese cu mare atenţie de către somelierul Stefan Timofti. De la el am aflat cum este corect să ţii paharul de vin, de ce este bine să învârţi vinul în pahar (pentru a-i activa moleculele şi dezvălui miresmele). Ne-a mai spus că vinul alb se poate obţine şi din soiurile de struguri roşii, însă boabe fără coajă (aceasta dă culoarea) şi că vinul vechi nu este neapărat mai bun, depinde foarte mult cât de bine a fost conservat ca să nu îşi piardă savoarea, iar vinurile mai noi au o aromă mai intensă.
 

Dar să trecem la mâncare. Am început cu următoarele aperitive delicioase şi elegant prezentate: mousse orange (somon, brânză de capră, arpagic) cu mini tarte (icre, lămâie verde) şi tranşă de viţel cu jeleu din vin roşu alături de Jardin delice (legume tinere, smântână, sos béchamel). Savurate, desigur, alături de cele mai bune vinuri de la Cotnari.
 

Felurile principale au fost grozave! Foarte bine pregătite, foarte gustoase şi întocmai cum ne închipuiam că s-ar fi mâncat în perioada interbelică în aceeaşi vilă. Specialitatea casei: friptură de berbecuţ pe un pat de legume pasate fin, ardei copt şi cartofi rumeni dolofani - pe aceasta am servit-o cu o tămâioasă românească din 2011, tot de la Casa de vinuri Cotnari, din gama Colocviu la Roma. Recunoaştem că a fost printre mâncărurile noastre preferate, iar vinul a fost un companion perfect.

Apoi a urmat o porţie cu friptură fragedă de viţel la cuptor cu glazură de boabe de muştar şi coriandru, alături a avut o garnitură simplă dar gustoasă de ciuperci de pădure. Vă spunem sincer că după ce am mâncat cu nesaţ friptura de berbecuţ, nu ne-am aşteptat la un al doilea fel principal. Deşi nu prea mai era loc, am făcut un efort şi am mâncat şi friptura delicioasă de viţel, era atât de fragedă, încât se topea în gură.
 

Desertul a fost perfect în acest context: Tort Leonida cu cremă de ciocolată fină, nuci caramelizate şi afine, uşor şi foarte gustos. Deşi părea un desert de cofetărie, avea acelaşi gust ca o prăjitură bună preparată în casă. Rezultatul a fost excepţional. L-am servit alături de un rose, Busuioacă de Bohotin 2012 mai exact, din gama Cotnari Colocviu la Paris.
 

Ai fi crezut că cina se încheie cu desertul, însă nu a fost aşa. Aşteptam cu nerăbdare să aflăm mai multe despre Vila Leonida, perioada în care a fost construită şi familia Generalului Leonida. Istoricul Monica Neaţu, din partea Fundaţiei Calea Victoriei, ne-a povestit că familia Leonida era una dintre cele mai influente familii din viaţa românească în perioada interbelică. Am aflat că Gheorghe Leonida, sculptorul familiei, puternic influenţat ca stil de Auguste Rodin, a realizat capul celebrei statui a Mântuitorului din Rio de Janeiro. Inedit este şi faptul că sora sculptorului, Elisa Leonida, a fost prima femeie inginer din Europa.

În plus, am aflat cum era atmosfera interbelicului, care în România era puternic influenţată de stilul de viaţă al familiei regale. Ni s-a mai dezvăluit şi ce se mânca în acea perioada mai cu seamă la mesele regilor: Carol al II-ea era un adevărat gurmand, Regina Maria era cea care ţinea foarte bine frâiele bucătăriei regale şi a adus influenţe vestice notabile. Noi am reţinut un fel de mâncare cu o denumire tare haioasă: Îngheţată Bombe la Mărăşeşti, nici nu ne putem imagina ce explozie de gust provoca.

După această prezentare plină de farmec, am ieşit în curte şi ne-am instalat lângă focul de tabără deja aprins, am savurat brânzeturi cu nuci şi struguri, plus un pahar de vin spumant sec şi bun. Sticla de vin a fost sabrată cu pricepere de către somelier, iar seara s-a încheiat exact aşa cum îi şade bine unei seri savuroase perfecte. Întreaga experienţă a fost una plăcută şi cu siguranţă ne vom întoarce în acest loc distins. Mulţumim mult pentru invitaţie şi felicitări gazdelor pentru un eveniment culinar (şi nu numai) reuşit.

Mai multe imagini de la Vila Leonida puteti gasi aici >>

Recomandari electrocasnice

Panini Maker

- 12 %
249.99 lei
219.99 lei
TRANSPORT GRATUIT
pentru comenzi mai mari de 100 de lei
PLATA IN RATE FARA DOBANDA
pana la 12 rate

  • 0 comentarii
  • Fara foto