Steak de ton rosu sau fasole batuta? Ghid insolit cu 33 de restaurante bucurestene
Sanda Niţescu

Ghidul insolit al Sandei Nitescu cuprinde 33 restaurante, carora autoarea (cu studii plastice, stabilita la Paris si membra a Association francaise de la Presse gastronomique et touristique) le-a trecut pragul in timpul verii si iernii 2003-2004. Sunt locuri pe care doamna Nitescu le-a ales la recomandarea prietenilor sau in urma unor cronici pozitive in diverse reviste. Localurile sunt destul de diversificate (atat cat poate permite gustul de exotic al romanului): bucatarie frantuzeasca, italiana, libaneza, indiana, romaneasca sau fusion.

Festinul gustului incepe inca de la intrare. Clienta, fina observatoare, face remarci pertinente cu privire la vechimea casei in care este construit fiecare restaurant, la artificiile manageriale de a profita la maxim de spatiul avut la dispozitie. Sunt descoperite multe retete de succes, bazate exclusiv pe PR si nu pe publicitate, clienta admirandu-i pe cei care se impun fara stridenta, aplaudand originalitatea conceptelor, destoinicia si neastamparul unui manager vizionar.

Iata cateva impresii:

"Am comandat cateva meze-uri (n.a.gustari) din sorturile cele mai cunoscute, o portie de humus, una de taboule si cateva samoussa, delicioase pateuri mici cu diverse umpluturi, branza, carne, spanac sau cipuerci. Aceste gustari pot fi consumate laolalta cu alte feluri, luand cand din una, cand din alta, impreuna cu cate o bucata de lipie-paine specific libaneza. E vorba de un fel de placinte subtiri, rotunde, coapte pe plita. Fiecare asemenea lipie se despica in doua straturi subtiri, din care se pot rupe cu mana bucati pentru a apuca direct mancarea cremoasa, fara a mai folosi furculita.
Felul principal in bucataria libaneza este deseori o carne tocata cu mirodenii, coapta ca o placinta, sau frigarui, iar ca garnitura se serveste pilaf. Uleiul este de masline, simbol al lumii mediteraneene. Impreuna cu menta proaspata, e semnul distinctiv al bucatariei libaneze.
Niciun firicel de marar..
."

Cartea e o insiruire de feluri de mancare, privite ca un tot format din satisfacerea mai multor simturi, insotite de critici sau aprecieri care duc mai degraba cu gandul la un gourmand. Dovada: "Comand o supa de rosii picanta si o omleta taraneasca mult laudata intr-un ghid. Supa e OK, omleta  - o deceptive cumplita. Pare facuta cu o jumatate de ora inainte, lucru scandalos pentru
o omleta care se respecta!
"

Restaurantul este ca un teatru, toate elementele se completeaza reciproc: culoarea parchetului, forma candelabrelor, uniformele chelnerilor, toate par in perfecta armonie. Evident, nu peste tot: unde este cazul, autoarea desfiinteaza cu delicatete calitatea serviciilor. Dar apreciaza cu finete dozajul perfect intre gustul mancarii, mirosul invaluitor, atmosfera generala si muzica.

Interesante sunt si insertiile referitoare la istorie culinara. De exemplu:"1801 este anul nasterii in Franta a termenului de gastronomie, cu etimologie greceasca. Rabelais propusese deja gastrolatrie. Fourier vorbise de gastrosofie. Dar numai gastronomie a ramas".

Recenzie realizata si oferita de www.TeaCup.ro
http://www.teacup.ro/pg/book/view/25551/steak-de-ton-rosu-sau-fasole-batuta-ghid-insolit-cu-33-de-restaurante-bucurestene 

TeaCup.ro - comunitatea pasionatilor de carti si ceai.
 - Tu stii care este cea mai citita carte?! -

 

Recomandari electrocasnice

TRANSPORT GRATUIT
pentru comenzi mai mari de 100 de lei
PLATA IN RATE FARA DOBANDA
pana la 12 rate

  • 2 comentarii
  • Fara foto
  • valentina ionita

    valentina ionita (Chef de cuisine) , 02 martie 2010

    Tare interesant ...

  • constanta proca

    constanta proca (Chef de cuisine) , 23 februarie 2010

    Un ghid foarte instructiv.