Pentru fetele care suferă de anorexie nervoasă, o siluetă cât mai subţire este scopul suprem, iar singura modalitate de a-l atinge este foamea. Când ţi-e foame ştii sigur că faci ceea ce trebuie.  
„Pune în farfurie piper, multă sare sau chiar detergent şi parfum. Astfel nu vei mai putea să mănânci, chiar dacă ai vrea”, „Bucură-te de foamea pe care o simţi. Dacă nu ţi-e foame înseamnă că nu faci ce trebuie. Foamea nu este duşmanul tău.”

Pro-ana, sfaturi pentru anorexice

Acestea sunt numai câteva dintre sfaturile pe care le-am găsit pe un site „pro-ana” - pro-anorexie - care încurajează adolescentele să devină anorexice şi le oferă sfaturi pentru a evita mâncarea. În ultimii ani, odată cu apariţia blogurilor şi a reţelelor sociale, astfel de site-uri nu mai reprezintă o noutate.

În jurul lor se crează comunităţi puternice, formate din fete care împărtăşesc aceeaşi pasiune: un trup cât mai zvelt întreţinut prin înfometare. Pentru ele „ana” nu este o boală, ci un mod de viaţă sau chiar o prietenă care nu te lasă la greu. Pe stradă, la şcoală, în magazine, ele se recunosc printr-o brăţară roşie, care le include într-o comunitate şi le dă puterea de a rezista tentaţiilor culinare.

Această putere vine şi din poze sau filme pe care ele le catalogheaza drept „thinspiration” sau „thinspo”. Când vezi imagini cu siluete perfecte, îţi aminteşti care este scopul tău, iar foamea este mai uşor de suportat.

Ce este anorexia

Anorexia nervoasă este o boală mintală din categoria tulburărilor de alimentaţie, care se manifestă prin refuzul de a mânca, cauzat de nevoia de a avea un corp perfect, cât mai suplu. Nu este o boală nouă - unul din primele cazuri cunoscute  datează din 1870 - dar în ultimii ani numărul de bolnavi a crescut.

Conform Wikipedia, anual sunt diagnosticate între 8 şi 13 cazuri la 100.000 de oameni. Adolescentele până în 18 ani reprezintă 40% din cazuri. 90% din bolnavi sunt femei.

Acestea sunt extrem de speriate să nu se îngraşe, iar imaginea propriului corp este distorsionată. Dr. Oana Maria Popescu, manager PshihoBlue Timişoara, ne spune că creierul nostru are capacitatea de a interpreta şi aprecia în mod corect care e greutatea corporală, deci când ne uităm în oglindă ne dăm seama dacă suntem slabi sau graşi.

„La persoanele suferind de anorexie nervoasă acest mecanism este dereglat: persoana se priveşte în oglindă şi îşi vede corpul altfel decat este în realitate. Se teme să un devină obeză, chiar şi în condiţiile în care este foarte slabă, sau este foarte preocupată de anumite părţi ale corpului, cum sunt abdomenul, fesele şi coapsele”, explică psihoterapeutul.

Care sunt cauzele anorexiei

„Stima de sine a persoanelor cu anorexie depinde în foarte mare măsură de conformaţia şi greutatea corpului, ele văzând pierderea în greutate ca pe un semn de autodisciplină şi considerând că creşterea în greutate este un eşec al autocontrolului.”

De unde porneşte totul este uşor de imaginat:  „Societatea actuală care mediatizează siluete foarte slabe contribuie la declanşarea afecţiunii, idealul în societăţile vestice, mai ales la femei, fiind acela de a avea un corp cât mai gracil”, spune dr. Popescu. Acesta este, am putea spune, factorul sociocultural.

Dar se bănuieşte că ar exista şi unul biologic. Cercetarile din ultimii ani au arătat că anumite femei sunt predispuse acestei boli. Teoria a fost confirmată de studiile pe gemeni.

Pe de altă parte, există şi un factor psihologic. Cei care suferă de anorexie au anumite trăsături care contribuie la declanşarea bolii: o personalitate obsesiv-compulsivă şi o tendinţă către perfecţionism care îi ajută să ţină diete stricte, ignorând foamea.

Interesant este că şi bărbaţii pot avea anorexie, chiar dacă, în cazul lor, presiunea de a arăta bine nu este chiar atât de mare. În general, spune dr. Oana Maria Popescu, bărbaţii îşi doresc un corp cât mai atletic, şi pe lângă înfometare apelează la exerciţii fizice compulsive şi exagerate. Este vorba de ceea ce psihologii numesc anorexia atletică.
 
Cum se tratează anorexia

Fiind o boală mintală, anorexia se vindecă prin tratament psihiatric şi psihoterapie. „Medicul de familie poate îndruma pacientele către psihiatru sau psihoterapeut pentru a demara tratamentul. În multe situaţii este utilă psihoterapia familială în paralel cu psihoterapia individuală, uneori în conjuncţie cu tratamentul medicamentos,” ne informează managerul PsihoBlue.

„Însă cea mai mare problemă este aceea că pacientele care suferă de anorexie nervoasă nu doresc să urmeze nici un tratament şi familia este în general cea care apelează la medic.” În cazurile în care familia poate depista o problemă, am adăuga noi, pentru că anorexicele se pricep de minune să se ascunda, mai ales astăzi, când au la îndemână site-uri pe care sunt învăţate cum să evite mesele în familie, cum să dea impresia că mănâncă sau unde să ascundă mâncarea neconsumată.

Dar înainte de a ajunge la psihiatru sau la psiholog, ar putea fi nevoie de tratamentul complicaţiilor medicale, care sunt frecvente, după spusele dr. Popescu. Ar fi imposibil ca perioadele de înfometare să nu lase urme asupra corpului, iar lista acestora este foarte lungă: anemie, probleme cardiace, pierderea masei osoase, menstre neregulate sau absente, constipaţie, balonare, greaţă, insuficienţă renală, deshidratare gravă.

Lipsa nutrienţilor poate să afecteze toate organele corpului, care până la urmă vor înceta să mai funcţioneze. Fără tratament, deznodământul este unul singur: moartea.

„De multe ori este necesară spitalizarea. După perioada de spitalizare se continuă cu tratament psihiatric şi psihoterapie”, explică specialistul.

Descoperă pe Unica.ro tot ceea ce trebuie să ştii despre sănătatea ta!


Recomandari electrocasnice

TRANSPORT GRATUIT
pentru comenzi mai mari de 100 de lei
PLATA IN RATE FARA DOBANDA
pana la 12 rate

  • 1 comentariu
  • Fara foto
  • Fara foto

    constanta proca, 02 iunie 2010

    Un articol foarte instructiv !