Care este povestea Ignatului si de ce se taie porcii in aceasta zi

Sfantul Ignatie Teoforul, episcop de Antiohia si martir al Bisericii este unul din cei mai de seama parinti apostolici. El ar fi fost pruncul luat in brate de Hristos si dat ca exemplu de smerenie ucenicilor Sai. Pentru ca nu s-a lepadat de credinta in Hristos, a fost aruncat in arena si sfasiat de lei, in jurul anului 110, in timpul domniei imparatului Traian.

O parte din moastele sale se afla in Catedrala episcopala din Galati, la Schitul Darvari din Bucuresti si la Manastirea Tismana.

Insa, ca reprezentare mitica, Ignatul reuneste mai multe atribute, el este un spirit al belsugului si un vestitor al sarbatorii mari care urmeaza, figura sa fiind probabil contopita cu o divinitatea precrestina solara.

Legatura este sugerata si de semantica numelui: ignis = foc. Astfel, sacrificarea animalului in aceasta zi presupune si trecerea acestuia prin foc.

- Taiatul porcului, activitate la care participa intreaga familie, era supus unor restrictii rituale complexe: porcii se taiau in zorii zilei sau dimineata; animalul era stropit cu apa sfintita si asezat cu capul spre rasarit; pe frunte sau pe ceafa se cresta cu cutitul o cruce pe care se presara sare; din carne se pastra cate o bucata de carne care se daruia Sf. Ignat.

- Se spune ca "daca nu tai porcul la Ignat, nu-i mai merge bine si ca dupa Ignat, porcul slabeste".

- Ansamblul ritual al taierii porcului este incheiat prin masa comuna, numita "pomana porcului".

- In ziua lui Ignat e bine sa vezi sange, ca sa fii ferit de boli. Cine nu are porc trebuie sa taie macar o gaina.

- Copii se manjesc cu sange de porc pe frunte ca sa fie rumeni si sanatosi tot anul.