Ciuperci la gratar (sau la cuptor)

Se fac din păstrăviori de fag (pleurotus), mânătărci (boletus), ciupercă de pădure şi de cultură (agaricus), crăiţă (amanita), pâinişoare (russula) şi pălăria şarpelui (macro lepiota) pentru că au pălăriile mari şi boltite.

Ciuperci la gratar (sau la cuptor)

Ca-n Bucovina

1 kg pălării de ciuperci

100 g unt

100 g caşcaval

sare, piper

mărar, pătrunjel

Ca-n Ardeal

1 kg pălării de ciuperci

100 g slănină afumată

mărar Secuieşti

untură

1 ou, paprică, piper, sare, verdeaţă

Ca-n Muntenia

1 kg pălării de ciuperci

100 g unt

mărar, pătrunjel

sare, piper

De post

1 kg pălării de ciuperci

100 g margarină

sare, piper

pătrunjel, mărar

Se încinge grătarul (plita sau cuptorul)

Se grijesc ciupercile: se curăţă de mizerii şi pieliţe, se rupe din rădăcină picioruşul

Se unge o tavă cu unt, slănină sau grăsime vegetală, se presară cu puţină sare, se aşază ciupercile cu scobitura în sus

Se pune în ciuperci, ca în farfurii, grăsime (slănină sau unt, sau ce doriţi), plus picioruşul (ciupercii!) tocat şi amestecat cu ce vrea fiecare

Se pune tava pe grătar, se acoperă cu un capac mare, se lasă să se coacă până se-nmoaie (10-20 minute)

Se toacă verdeaţă şi se presară în pălăriile ciupercilor

O tărie de fructe, un pic galbenă de veche, onorează acest aperitiv domnesc.

Când pălăria buretelui s-o umplut dă zamă şi s-o rumenit, poţi să-l mânci." (Conea)

„Dacă vânatul şi peştii sunt mai mult hrana oamenilor înstăriţi, apoi bureţii şi buruienile sunt mai mult hrana naturală a oamenilor strâmtoraţi.

Când e vremea lor, ia omu corfa (coşul, n.m.) or straiţa (traista, n.m.) şi pleacă după ei. Acasă îi pune în tigaie cu unsoare or îi găteşte cu zamă de curechi (varză, n.m.). Dacă nu-i unsoare nici zamă nu-i bai: ia bureţii, le rupe coadele şi pune sare pe ei şi-i dă pe jeg (jăratec, n.m.).

____________________________________________________________________________________________________

Retete de Colectie

Intra in “Povestile bucatariei romanesti”!

Jurnalul National iti aduce 7 carti, 7 provocari culinare, 7 calatorii prin Romania savuroasa! In fiecare vineri, afla istoria bucatelor neamului tau scrisa de Radu Anton Roman, patriarhul gastronomiei nationale, povestitor de geniu, primul mare antropolog culinar al romanilor... Mancaruri si legende!

Vineri, 20 august, ai volumul sase din “Povestile bucatariei romanesti”. O editie completa, reasezata in pagina, innobilata si ilustrata cu fotografii ale preparatelor, poze etnografice si imagini inedite cu Radu Anton Roman. Pentru ca tu sa ai in biblioteca si in bucataria ta “Retete de Colectie”. O noua serie de carti exceptionale marca Jurnalul National. “De la post la sarbatorile campenesti”. Adica: de la mesele cumpatate, temperate si restrictionate ale posturilor de peste an - fie ele mari (al Pastelui, al Craciunului), fie mai mici -, la iesirile gurmand-savuroase la iarba verde, unde, imprejurul gratarelor, refacem vremuri de haiducie culinara. Despre asta este vorba in volumul 6 din “Povestile gastronomiei romanesti”. Nu aveti decat sa alegeti reteta care se potriveste timpului din an si starii dv. de spirit si sa o gatiti. Sau puteti sa scrieti chiar dumneavoastra o reteta romaneasca mai putin cunoscuta, asa cum au facut si cititorii lui Radu Anton Roman, ale caror propuneri culinare le regasim intr-un capitol special din acest volum. Spor la scris! Spor la gatit!

 

Comentarii

Acest articol nu are comentarii. Fii primul care comentează!

Adaugă comentariu

Tort Diplomat

Tort Diplomat

Reteta de tort Diplomat. Cum faci acasa cel mai bun tort Diplomat.

Tort Diplomat
Zacusca picanta cu vinete

Zacusca picanta cu vinete

Zacusca picanta cu vinete
Dulceata de zmeura

Dulceata de zmeura

Dulceata de zmeura reteta simpla. Cum se face reteta de dulceata de zmeura fara conservanti.

Dulceata de zmeura