Un fir de marar si cerul albastru

Recunosteam cu aproape fiecare fraza senzatii pe care le-am incercat si eu in diferite situatii: mergand pe inserat pe o strada pustie, si dintr-o casa cu etaj sa fiu invaluita de imbatatorul miros al sarmalelor aburinde; intrand intr-un restaurant sa mi se para ca aroma de mancare calda aduce cu un savuros ospat, de pe vremuri, cand eram mica; tot din copilarie, cand ma lasam atrasa de bufetul parfumat, plin cu dulceturi, al mamei, si gustam din fiecare borcan pentru ca ea sa nu-si dea seama ca le-am deschis.

Dezradacinarea, exilul pe care si-l autoimpune pictorita Sanda Nitescu este elementul declansator al potopului de amintiri din care este alcatuit acest roman-eseu. Departe de casa, de prieteni, de familie, dupa ce exaltarea de a cunoaste in sfarsit dulcea libertate incepe sa paleasca, naratoarea e cuprinsa de disperare. Vitalitatea, puterea de a merge inainte ii este redata tocmai prin recreerea lumii magice a gusturilor si mirosurilor care au marcat-o din frageda copilarie. Gatitul ii va fi terapie - pranzurile sau cinele luate alaturi de convivi cu aceeasi origine si mistuiti de acelasi foc in pantece- si, mai mult, gatind, naratoarea se va regasi din punct de vedere identitar. “Spune-mi ce mananci ca sa-ti spun cine esti” spunea Brillat-Savarin. Mancand, e romanca si patimasa, credincioasa traditiilor culinare mioritice, apartenenta este afirmata cu mandrie: “[gust romanesc]…o chestiune de dozaj, o apreciere pe care numai un roman ar putea-o intelege, dandu-mi dreptate”.

Recenzie realizata si oferita de www.TeaCup.ro.

http://www.teacup.ro/pg/book/view/12995/un-fir-de-marar-si-cerul-albastru

TeaCup.ro - comunitatea pasionatilor de carti si ceai.
- Tu stii care este cea mai citita carte?! -