Dulceaţă sclifosită de dovleac şi stafide

Pune dovleacul tăiat cubuleţe într-un vas , adaugă zahărul si lasă pâna a doua zi. Să fie clar că nu e ceva de genul „lasă-mă să te las”.
A doua zi, nu uiţi de bostan(cel din vas), nu cel „la purtător” !
Spală şi zvântă lămâile, rade coaja cu delicateţe, fară să ajungi până-n pânzele albe(că sunt amare). Taie în cubuleţe interiorul lămâiei(fără coajă), scoate sâmburii.
Pune peste dovleac restul ingredientelor. Pune pe foc mic să nu se prindă.(Cine să nu se prindă, te-ai prins?) Dulceaţa, normal!
Taie în două batonul de vaniile, pe lung, scoate sâmburii, pune-i în preparat, amestecă uşor, având grijă ca lămâia în ambele forme de agregare(coajă şi restul) să fie acoperită de lichid.
Lasă să se facă până când cubuleţele de dovleac vor fi translucide (cam1 h, poate mai mult, depinde de foc).
Stinge focul(fără pompieri)! Pune rezultatul în borcane spalate, uscate, sterilizate în cuptorul aragazului. Poţi aplica metoda occidentalâ: închizi borcanele imediat şi le întorci invers(că doar n-oi zice „cu fundul in sus, nu?) Le laşi aşa derutate până se răceasc să le vină mintea la dovleac, apoi le întorci cu capacul în sus. Rămâne de văzut cine ţi-o mănâncă! Dacă nu place nimănui, încearcă la beneficiarii tradiţionali ai bostanilor: porcii!