Piperul, cel mai popular condiment din lume

Dezamagitor,ospatarul a trantit meniul peste resturile de mancare si a fost arogant peste toate.Pacat ca zona este frumoasa ,cautata daca restul lasa de dorit.Ar trebui ca cineva sa mai arunce un ochi in organizarea pensiunii.Pacat!

Nu recomand acest local. Am fost la un botez si meniul a last de dorit, in ciuda pretului piperat!

Meniul nu a fost cel ales de noi,incepand de la aperitiv,desi a fost plina farfuria,nu avea toate produsele din meniul stabilit,nu iti da un ctr cu meniul stabilit,ca sa te poti lua de ei in eventualele probleme.Pestele trebuia sa fie file de salau si am avut file de pangasius,iar mix grilul nu a fost cel prezentat in meniu(Ceafã de porc,Piept de pui,Cârnãciori afumati,Cartofi tãrãnesti cu bacon si usturoi)ci doar o friptura de pui si una de porc.Dl Voicu pare f amabil la inceput, dar la eveniment este un scandalagiu,vulgar.am vrut sa chemam opc sa faca un control la gestiunea lui,ce s-a scazut din gestiune pentru acest eveniment,dar nu am putut face acest lucru pentru ca nu aveam un ctr cu meniul si stampila,ci o carte de vizita pe care a scris svansul 5 mil, 120/3cu peste o stampila cu sc la minut srl, casa voicu si semnatura lui. Ospatari nepregatiti, pusti de 20 ani,mai colorati si care isi bagau degetele in farfurii atunci cand le aduceau la mese.Nu va recomand acest restaurant!Botezul a fost in ianuarie 2013.

Cum funcţionează Isoletta: Eu: - Aveţi îngheţată? Chelner: - Da. Dar nu putem servi îngheţată decât dacă luaţi şi ceva de mâncare. Eu: - Îngheţata nu e de mâncare?.. Chelner: - Nu. Eu: - Dar să iau "ceva de mâncare" fără îngheţată se poate? Chelner: - Da. Eu: - Dar îngheţată fără "ceva de mâncare" nu se poate, nu? Chelner: - Nu. I-am salutat cât se poate de respectuos şi nu am mai călcat niciodată pe acolo. Toate terasele din jur aveau îngheţată şi nu puneau condiţii :D ~Nautilus

2. Intre timp, ma uit imprejur, sa-mi fac impresie asupra localului. E greu sa fiu obiectiv, dar stiti cam cum e? Uite, sa zicem ca o luam pe Cruduta, o plimbam prin doua-trei muzee, iar apoi o punem sa amenajeze un restaurant. Rezultatul ar fi, cu siguranta, „Oscar”. Altfel spus, e o combinatie intre studioul lui Capatos si salonul Doamnei Elena Cuza. Zbang! Mai ca sar de pe scaun! Pe masa, in fata mea, a aterizat o Biblie! Nu, nu e Biblie, e meniul. Pana sa-mi dau seama de asta, chelnerul mi-a si intors spatele si a plecat, surd la chemarile mele disperate. Tare as mai fi vrut o cafea si un Martini ... . Eh ..., iluzii spulberate ... . In meniu insirate bunatatile pamantului, cu cate o mai mult sau mai putin inspirata reprezentare grafica alaturi. Mai putin, sincer.